Românii, campioni europeni la înghițit antibiotice ”după ureche”. Ce reguli stricte impun autoritățile

Pentru că sunt luate după ureche, organismul nu mai reacționează în fața unei boli.

În fiecare săptămână la Spitalul de Boli Infecțioase ”Victor Babeș” din București ajung pacienți care au infecții cu germeni rezistenți. De la infecții urinare care au recidivat până la septicemii, acești bolnavi nu pot fi tratați cu niciun antibiotic.

Organismul lor s-a obișnuit cu tratamentele care au fost luate în exces de-a lungul timpului și nu mai găsește pârghiile pentru a lupta cu germenii.

Dealtfel, românii sunt campioni la înghițit antibiotice. Suntem pe locul întâi în Europa când vine vorba de consumul în afara spitalului. O analiză a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate arată că 1 din 4 români a luat astfel de tratamente fără sa fie internat.

Citește și

Antibioticele din apele României sunt și de sute de ori mai mari decât concentrațiile admise. „Sunt zeci de mii de decese”

Anul trecut, pentru rețetele compensate și gratuite de antibiotice, statul a decontat peste 208 milioane de euro. La acestea se adaugă cele luate cu prescripție simplă, de la medicul stomatolog de exemplu.

Prof. dr. Simin Florescu, medic primar boli infecțioase: ”Vorbim și de o prescripție exagerată în ambulator, mai ales în sezonul rece. O parte dintre medici aleg să prescrie în exces antibioterapie la copii, dar nu numai, în situații în care poate nu ar trebui prescrise. Cele mai frecvente sunt infecțiile virale respiratorii. Al doilea motiv este solicitarea de către pacienți de antibiotice. În al treilea rând, este vorba de consumul de antibiotice rămase de la ei sau de la restul familiei, de la vecini sau prieteni. Practic o automedicație”.

Pentru a limita consumul de antibiotice, Ministerul Sănătății înăsprește regulile de prescriere și eliberare.

Pe rețetele pentru antibiotice, medicii vor completa mai multe informații: seria și numărul prescripției, datele de identificare ale cabinetului medical, dar și ale pacientului - numele, prenume, vârstă și CNP.

Se vor trece codul de diagnostic, semnătura, parafa și data în care a fost eliberată rețeta. Dar și denumirea medicamentului, concentrația, cantitatea, modul de administrare și durata tratamentului. Rețeta va rămâne în farmacia care o eliberează.

Mai mult, farmaciștii vor fi obligați să raporteze în fiecare zi, într-un sistem electronic, toate operațiunile cu aceste medicamente. Raportarea zilnică a stocului de medicamente a fost implementată încă din 2016, dar până acum nu s-a făcut.

Aceste măsuri sunt necesare în contextul în care Organizația Mondială a Sănătății spune că până în anul 2050 rezistența antimicrobiană, provocată și de consumul excesiv de antibiotice, va cauza până la 10 milioane de decese.