În România, nu se pot obţine gratuit mijloace contraceptive de la medicul de familie

Cabinetele de planificare familială, susţinute de Ministerul Sănătăţii, s-au desfiinţat şi nici spitalele nu primesc bani ca să distribuie pilule şi prezervative.

Cei mai vulnerabili la boli cu transmitere sexuală şi sarcini nedorite sunt adolescenţii, tinerii din mediul rural, dar şi părinţii cu mulţi copii, care nu ştiu să se protejeze sau nu îşi permit .

Dr. Sandra Alexiu, presedinte Asociatia Medicilor de Familie: " Erau sute de bucăţi de prezervative, aveam zeci de cutii şi flacoane de contraceptive. Raportam în fiecare lună, primeam când aveam nevoie. Acum nu mai avem. Probabil pentru că nu au mai fost fonduri".

Aşa că pentru adolescenţi, mijloacele de contracepţie au devenit din mijloc de apărare oferit de stat, o cheltuială directă.

E vorba despre pilule care costă 50 de lei. În ultimul timp, nici voluntarii anti-SIDA, care merg prin licee, n-au mai primit permisiunea să le ofere mostre.

LUCIA TRAŞCA, VOLUNTAR A.R.A.S: "Problema lor maximă e că ele sunt scumpe. În ultimele două licee, unde am mers, am fost rugaţi doar să facem demonstraţia la clasă. Motivaţia profesorilor şi a directorilor este că le vor împânzi prin şcoală, le vor umple cu apă".

Până în 2015, programul naţional anti-HIV şi pentru sănătatea femeii, care includeau şi distribuţia gratuită, avea anual în jur de 300 de mii de lei.

Protocolul care a funcţionat anii trecuţi permitea medicilor să le ofere doritorului, pe baza carnetului de elev, de student, a unei adeverinţe de şomaj sau a unui alt act care dovedea situaţia socială 12 prezervative pe lună sau 3 folii de anticoncepţionale, la fiecare vizită. După aproape doi ani, când contracepţia gratuită practic a dispărut, avem deja efectele.

10% dintre tineri sunt purtători de Chlamydia, o boală cu transmitere sexuală care duce la sterilitate. La polul opus, în primul trimestru din 2017 s-a dublat numărul romancelor, majoritatea tinere care au murit la naştere, după o sarcină neinvestigată.