Primul român diagnosticat cu ciupercă neagră în 2022. Medicii avertizează că poate aduce complicații la creier și cauza deces

Directorul medical al Institutului de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională ORL „Prof.Dr. Dorin Hociotă” din București, conf. univ. dr. Răzvan Hainăroşie, a spus, pentru News.ro, că, în urmă cu o săptămână, l-a operat pe bărbat.

Afecţiunea poate apărea la aproximativ o lună de la infecţia cu Covid-19 pe fondul sistemului imunitar compromis, mai ales în cazul celor care au avut forme severe de boală, dar şi pe fondul altor afecţiuni, precum diabetul sau HIV/SIDA. În 2021, cel puţin șase astfel de cazuri au fost diagnosticate şi în România. Bărbatul operat la Institutul ORL din Capitală este acum internat pe secţie la Institutul de Boli Infecţioase din Capitală şi primeşte tratament de specialitate. Echipele de medici de la cele două spitale au colaborat pentru gestionarea acestui caz.

Medicul Adrian Marinescu spune că este extrem de important ca un astfel de caz să fie diagnosticat cât mai din timp, astfel încât intervenţiile chirurgicale necesare, dar şi tratamentul specific care urmează după acestea să fie eficiente. Pacientul diagnosticat cu mucormicoză va mai rămâne internat la „Matei Balş” până când va depăşi în totalitate pericolul, boala fiind imprevizibilă, spune medicul. În acest caz s-a putut interveni la timp, însă există şi cazuri grave cu complicaţii pulmonare sau la nivelul creierului, în care este ameninţată viaţa pacientului.

„Pacientul vârstnic, cu multiple probleme de sănătate printre care şi diabetul zaharat, a avut acum ceva vreme Covid-19. El a fost diagnosticat în altă clinică de ORL unde s-a prelevat o probă bioptică şi diagnosticul anatomo-patologic a fost pus de mucormicoză rino-sinuzală, a fost trimis către Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş pentru tratament medicamentos, antifungic, colegii noştri de acolo ne-au rugat să rezolvăm partea chirurgicală a problemei, lucru pe care l-am şi făcut, practic sub anestezie generală am îndepărtat tot ţesutul invadat de mucormicoză. Ulterior, pacientul a fost retrimis către colegii noştri pentru tratamentul cu antifungic, urmând să fie supravegheat,” a spus Marinescu.

În 2021 a fost o avalanşă de cazuri de mucormicoză, cazul acesta pare să fie unul singular cel puţin până în acest moment, acum vom vedea ce se va întâmpla în continuare pentru că, aşa cum vedeţi, cazurile încep să crească şi atunci vedem dacă nu vom mai avea parte de astfel de pacienţi. Cei șase pacienţi îngrijiţi de noi în 2021 au supravieţuit toţi, o singură pacientă şi-a pierdut un ochi pe fondul infecţiei fungice,” a spus Hainăroşie.

De ce se numeşte ciuperca neagră?

„Exact aşa arată crustele pe care le determină această ciupercă, în momentul în care invadează ţesutul uman, practic ea trombozează vasele şi ţesutul respectiv, în acel moment, devine ţesut necrotic şi se colorează în negru.

Din păcate, nu sunt nişte semnale de alarmă serioase pe care pacientul le primeşte şi care să-l ajute să ajungă la doctor. Ele uneori mimează simptomatologie rino-sinuzală banală, dar odată ajunşi la doctor cu siguranţă că oricare din colegii noştri la un diagnostic endoscopic, când va vedea respectiva culoarea neagră în nas prima dată se va gândi la mucormicoză,” a spus Hainăroşie.

Medicul Adrian Marinescu spune că, dacă înainte de pandemie aceste cazuri erau cu totul excepţionale, după primii ani ai pandemiei au început să apară mai multe. Directorul medical al INBI Matei Balş explică faptul că diagnosticul pus cât mai din timp poate salva viaţa pacientului. În cazurile grave, în care se ajunge la complicaţii la nivel pulmonar, al creierului sau la nivelul mai multor organe, riscul de deces este foarte mare.

„Este o infecţie fungică despre care vorbeam şi înainte de pandemie şi este important de spus că mucormicoza, se mai numeşte şi zigomicoză, este o infecţie determinată de fungi, fungi pe care îi găsim în mediul înconjurător în mod normal, şi atunci este foarte clar că o persoană care are un sistem imunitar compromis, lucru care se poate întâmpla la cine are un diabet zaharat decompensat, la persoane care au o infecţie HIV-SIDA, sau transplant de organe, şi în general la persoana care din diverse considerente, inclusiv infecţia cu Sars-Cov-2, ajunge să aibă un sistem imunitar cu probleme importante poate să facă printre altele şi această infecţie. Noi, în anul 2021, ne-am dat seama că pacientul cu status post-Covid, mai ales cel care a avut o formă severă şi a fost un pacient cu o imunitate deficitară, poate să facă mult mai frecvent o astfel de infecţie decât se întâmpla înainte de pandemie,” a spus Marinescu.

„Dacă îi întrebăm pe medicii ORL-işti ne vor spune că înainte de pandemie aceste cazuri erau nu excepţionale, mai mult de atât şi că au văzut acum cazuri cum nu au văzut în toţi anii de dinainte. Este adevărat că nu vorbim de o situaţie frecventă, dar vorbim de o situaţie care e reală şi tragem un semnal de alarmă în raport cu pacienţii care încă pot face această infecţie,” adăugat Marinescu.

Cum acţionează infecţia fungică numită mucormicoză

Boala nu se transmite de la un pacient la altul, potrivit medicului Marinescu. În funcţie de zona în care se extinde, pot exista forme uşoare şi forme severe de boală. Formele severe sunt cele în care sunt afectate mai multe organe, caz în care prognosticul rămâne rezervat.

„În primul rând că poate să dea multiple afectări, cel mai frecvent este o afectare la nivelul sinusurilor, şi aici vorbim de o formă care în general este mai uşoară dacă este tratată la timp, dar există prindere pulmonară, există prindere la nivelul pielii, sistemului gastro-intestinal şi mai ales la nivelul creierului,” a spus medicul.

Tratamentul pentru mucormicoză, variantă secundară folosită în România. Tratamentul de elecţie, care este cel mai eficient, nu se găseşte în România.

„Tratamentul de elecţie este mai greu de găsit în România în momentul de faţă, amfotericină b, dar există variantă secundară, posaconazolul, dar, atenţie, acest tratament este util doar în cazul în care ai un diagnostic la timp şi în mometul în care ai o echipă multidisciplinară, pentru că ai nevoie de ORL-ist, poţi să ai nevoie de neurolog sau neuro-chirurg şi aşa mai departe, ORL-ist care să vină practic cu intervenţia chirurgicală, pentru că îndepărtarea ţesuturilor care sunt deja afectate joacă un rol extrem de important, tratamentul vine împreună cu acea intervenţie, fără acea intervenţie lucrurile categoric că nu vor merge bine,” a spus Marinescu.

Ce spune medicul Marinescu despre existența vaccinului pentru infecția cu mucormicoză și despre transmitere

Nu există vaccin care să prevină această infecţie, deci nu se transmite de la un om la altul, nu există vaccin şi singura modalitate reală este aceea de a pune diagnosticul într-un timp cât mai scurt pentru ca intervenţia să se facă, ORL şi pe partea de tratament. Recuperarea durează săptămâni, dar haideţi întâi să trecem de ceea ce urmează în viitorul apropiat”, a mai spus doctorul Marinescu.