Pacienții cronici, puternic afectaţi de măsurile speciale luate în spitale din cauza pandemiei

Internările au scăzut şi cu 80% pentru unele boli. De altfel, un studiu realizat de „Observatorul Român de Sănătate” arată că nivelul total al spitalizărilor s-a înjumătăţit anul acesta fața de 2019.

Scăderea dramatică a numărului de internări s-a înregistrat în lunile aprilie, mai şi iunie, după introducerea stării de urgenţă. De pildă, în această perioadă, la spitalul Universitar din Capitala au fost doar 4.683 de bolnavi, faţă de 13.083 în aceeaşi perioadă a anului trecut. Mult mai puţine internări au fost şi la spitalul Floreasca.

Bogdan Oprița, purtatorul de cuvânt al spitalului Floreasca: „Avem cam 60% din ce aveam”.

Conform studiului realizat de „Observatorul Român de Sănătate”, la Spitalul Fundeni s-au făcut cu 21% mai puţine operaţii pentru bolnavii de cancer. Iar în unităţile sanitare din Cluj şi Iaşi, care nu îngrijesc pacienţi Covid, precentele au scăzut cu până la 79%.

Citește și

Românii fac coadă la laboratoare pentru teste Covid. Cât costă și de ce trebuie să vă feriți de superoferte

Spitalui Matei Balş era principala unitate în care se tratau cei cu HIV sau cu hepatită, însă de 7 luni este dedicat exclusiv celor cu SARS-COV-2.

Florin Șerbănescu, pacient cu hepatită: „Se pare că mă duceam spre diabet, spre boală de inimă, şi trebuia făcut ceva să nu mai ajungem acolo. Problema e că nu s-a mai putut, nu se poate nici măcar acum, după un an. Mă simt destul de obosit, am destule probleme. În momentul actual văd că există o tendinţă să se uite că mai există şi alte boli pe lumea asta. Dacă mai continui tot aşa fără să am o cale de urmat, s-ar putea să mă trezesc într-o situaţie mult mai gravă”.

În cazul celor cu HIV, studiul arată că 80% dintre ei nu au mai beneficiat de internare.

La fel, 67% dintre cei cu diabet şi mai mult de jumătate dintre cei cu scleroza multiplă nu au găsit un pat liber într-o unitate sanitară în această perioadă.

Vlad Mixich, Observatorul Român de Sănătate: „Boala controlată devine necontrolată, produce suferinţă pacientului şi ulterior presiune asupra resurselor din sistemul medical, cât şi presiune finaciara, pentru că, evident, costurile cresc”.

Bolnavii care au răspuns acestui studiu spun că printre motivele care au dus la scăderea calităţii serviciilor medicale se numără nu doar lipsa locurilor din spitale din cauza restricţiilor de internare, ci şi lipsa medicamentelor de care aveau nevoie ori impunerea unui test Covid la internare pe care nu şi l-au permis. Totodată, unii dintre ei au menţionat că în toată această perioadă le-a fost greu să obţină un bilet de trimitere de la medicul de familie.