Numărul cazurilor de infecţie cu virusul West Nile a crescut în România. Ce categorii de persoane sunt predispuse la boală

Ultima dintre victimele înțepăturii mortale este o femeie de 67 de ani, din județul Dolj. Potrivit autorităților, țânțarii au devenit mai rezistenți la substanțele folosite pentru exterminarea lor, iar numărul celor infectați de înmulțește.

Boala devine periculoasă mai ales pentru cei trecuți de 50 de ani, pentru că pot dezvolta meningite grave.

Femeia din Dolj a murit după o perioadă în care a avut virusul în corp, dar nu a știut. Deși a stat doar acasă, a început să se plângă de dureri puternice de cap. Locuia în comuna Seaca de Câmp, localitate aflată lângă Dunăre, aproape de zonele infestate de țânțari, unii dintre ei purtători ai virusului.

Leonard Ionescu, fiul femeii: "O mânca pielea așa pe mâini, pe aici, pe la umeri. A fost la dermatologie, i-a dat niște pastile și după aia a zis ca nu mai poate să meargă prin curte".

Citește și

Studiu: Ţânţarul comun este acum rezistent la insecticide. Cercetătorii avertizează că putem fi mai vulnerabili la West Nile

Lenuța Ispas, asistent medical comunal: "A avut dureri de cap care nu cedau la antialgice".

Pentru că starea i se agrava, femeia a ajuns la mai mulți medici. Într-un final i s-a pus diagnosticul de infectare cu virusul WestNile. Era, însă, prea târziu.

Și în altă localitate, tot din Dolj, un bărbat de 57 de ani a fost infectat, dar a scăpat cu viață.

Autoritățile sunt în alertă și le recomandă medicilor de de familie să raporteze simptomele în cazurile care apar în satele de pe malul Dunării.

Ștefan Popescu, purtător de cuvânt DSP Dolj: "Se urmăresc toate cazurile de meningită, meningoencefalită cu lichid clar care pot fi provocate de infecția cu virusul West Nile".

Pacienții cu forme severe au dureri intense de cap, de ochi, nu suportă lumina și au grețuri și vărsături. În astfel de situații, trebuie apelat urgent la medic, pentru că viața lor este în pericol. Diagnosticul se pune după analize de sânge. Unii dintre cei infectați cu West Nile fac forme ușoare, fără să știe vreodată că au fost infectați.

Dr. Ovidiu Roșca, medic primar Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara: "După ce sunt mușcați de țânțari, oamenii se pot infecta și se infectează, dar repet, majoritatea fac forme ușoare. Există o categorie de persoane, din fericire puțini la număr, care fac forme severe".

Însă este imposibil de spus câți dintre țânțarii care zboară pe lângă noi sunt purtători de virus. Institutul Cantacuzino îi testează pe cei din sectoarele capitalei.

Liviu Prioteasa, cercetător entomologie medicală Institutul Cantacuzino: "Avem nouă probe pozitive, aproximativ 2.860 de țânțari testați. Asta ar însemna că rata de infecție în țânțari e undeva la 3,4 la mie".

Reporter: "Este o rată mare, este îngrijorătoare?".

Liviu Prioteasa, cercetător entomologie medicală Institutul Cantacuzino: "Este! După câte îmi aduc eu aminte, la americani, anii trecuți când aveau mari probleme cu West Nile-ul, ei de la 2 la mie declarau stare de alertă".

Pe de altă parte, potrivit unui studiu făcut în Belgia, țânțarii din Europa au devenit rezistenți la multe soluții folosite pentru dezinsecție, aprobate cu mult timp în urmă de Comisia Europeană. După o vreme, insectele s-au imunizat.

Liviu Prioteasa, cercetător entomologie medicală Institutul Cantacuzino: "Când se folosesc exclusiv aceleași substanțe an de an, apare fenomenul de rezistență, ca și în cazul antibioticelor".

Cea mai la îndemână formă de protecție, spun medicii, sunt soluțiile împotriva mușcăturilor și evitarea zonelor unde sunt multe insecte.