Boala care va face peste 150 de milioane de victime până în anul 2050, la nivel global
Your browser doesn't support HTML5 video.
În 2019 au fost diagnosticate 57 de milioane de persoane cu demență, iar numărul lor ar urma să ajungă la 153 de milioane până în 2050. Experţii spun că cifrele sunt şocante și vorbesc despre „o ameninţare majoră la adresa sistemelor sanitare şi de îngrijire socială”.
Studiul intitulat „Povara globală a demenței” este primul care se referă la evoluția sănătății adulţilor de peste 40 de ani. Cercetatorii au colectat date din 195 de ţări din întreaga lume, iar concluziile au fost publicate în revista ştiinţifică The Lancet.
„Numărul de cazuri de demență va crește peste tot în lume. Doar amploarea creșterii variază de la o regiune la alta. Cei care decid politicile guvernamentele ar trebui să țină seama de asta și să ia măsuri. Cel mai rău arată proiecțiile pentru nordul Africii și Orientul Mijlociu. Două sunt cauzele: creșterea populației și îmbătrânirea populației”, a declarat o cercetătoare la Universitatea din Washington.
Ţările care, potrivit estimărilor, vor înregistra cele mai mari creşteri la nivel mondial sunt Qatar, cu o creștere preconizată de aproape 2 mii la sută, Emiratele Arabe Unite - cu 1.795% şi Bahrain cu 1.084%.
„În cercurile științifice vorbim despre o piramidă a populației, în care baza, deci pătura cea mai largă, ar trebui să fie tinerii. Însă, în prezent, această piramidă este complet dată peste cap. Populația tot mai îmbătrânită crește presiunea pe sistemele de sănătate și de asistență socială”, a transmis un cercetător britanic.
Demenţa este deja una dintre cauzele majore de dizabilitate şi dependenţă în rândul persoanelor vârstnice la nivel global. Costurile din 2019 au fost estimate la peste o mie de miliarde de dolari.
„Sunt vitale o dietă sănătoasă, reducerea consumului de alcool, renunțarea la fumat. Ideea e următoarea: ai grijă de inima ta și inima va avea grijă de creierul tău!”, a mai spus cercetătorul.
Așa cum subliniază și cercetătorii, demenţa nu este o consecinţă inevitabilă a îmbătrânirii. O comisie guvernamentală britanică a sugerat că până la 40% dintre cazuri ar putea fi prevenite - sau amânate cel putin - dacă ar fi eliminată expunerea la 12 factori de risc: educaţie deficitară, hipertensiune arterială, deficienţe de auz, fumat, obezitate, depresie, sedentarism, diabet, izolare socială, consum excesiv de alcool, răni în zona capului şi poluare atmosferică.