Ce trebuie să facă cei care fumează cel puțin un pachet de țigări pe zi, de 20 de ani. ”Este extrem de important”

Ea a subliniat că nu sunt de neglijat programele de screening.

”La Marius Nasta sunt foarte mulţi pacienţi care ajung cu cancer pulmonar sau cu metastaze pulmonare ale unui cancer care e, de fapt, un cancer la distanţă şi de care pacientul respectiv nu ştia şi sunt depistate metastazele, apoi căutăm care este sursa primară.

E un fenomen extrem de grav, această depistare tardivă a cancerului şi dacă vorbim de cancerul pulmonar, lucrurle sunt destul de complexe, pentru că plămânul nu are receptor de durere şi practic orice creşte în plămân, dincolo de simptomatologia care e pusă în seama fumatului, adică o tuse care poate fi cel mult  iritativă sau poate să lipsească deloc, persoana respectivă nu are simptome”, a declarat Beatrice Mahler, la Medika TV, răspunzând unei întrebări referitoare la cancerul pulmonar, după valul pandemic de COVID-19.

Citește și

Un elev a murit într-o școală de vară din Iași. A fumat mult şi a băut patru doze de băuturi energizante

Mahler a spus că persoanele care fumează de peste 20 de ani ar trebui să se prezinte la medic pentru analize.

”Este extrem de important să ne îndreptăm căutările sau direcţia de căutare către programe de screening, să îi facem să înţeleagă că orice persoană care fumează de mai mult de 20 de ani, un pachet de ţigări pe zi, trebuie la peste 20 de ani şi mai ales dacă are mai mult de 55 de ani, să îşi facă un examen CT de torace.

În funcţie de rezultat, conduita este variată. Examinările se fac repetat, o lungă perioadă de timp, dar există o condiţie impusă de statele care susţin prin programe de sănătate astfel de programe de screening şi anume abandonarea fumatului”, a mai declarat Mahler.

Managerul de la ”Marius Nasta” a explicat că este nevoie şi de voinţă pentru renunţarea la fumat, pe lângă programele de consiliere.

”Trebuie cel puţin să îţi doreşti să te laşi de fumat, trebuie cel puţin să te duci la un program care să te consilieze în vederea renunţării la acest obicei şi o dată făcuţi paşii ăştia sunt şanse mari să depistezi persoanele în timp util.

Atunci când vorbim de astfel de programe de screening, nu cred că trebuie să vorbim de relaţia cost-eficienţă sau pe termen scurt, ar trebui să ne gândim la programe de cost eficienţă pe termen lung pentru că trauma emoţională, care nu poate fi cuantificată în bani costul tratamentului oncologic, a radioterapiei, a tratamentului chirurgical, a consilierii psihologice, nu doar pentru pacienţi, ci şi pentru familie, cumulate şi calculate în ani înseamnă mult mai mulţi bani, decât un CT făcut la o parte a populaţiei care folosesc acest tip de obicei”, a precizat Beatrice Mahler.