Ce se întâmplă în corpul nostru când trecem printr-o despărțire. Ce este sindromul inimii frânte

După orice despărțire apar întrebări, remușcări, îndoieli și senzația de nesiguranță. Ne întrebăm unde, cum și de ce s-au schimbat lucrurile și ne punem inevitabil întrebarea „ce-ar fi fost dacă?”.

După cum spune Lucy Brown, doctor în neuroștiințe, „cu toții suntem nefericiți atunci când suntem părăsiți”. Se pare că există un cocktail chimic puternic care ajută la explicarea motivului pentru care nu ne simțim bine atunci când trecem printr-o despărțire.

Serotonina este substanța chimică a creierului asociată cu fericirea, oxitocina cu crearea de legături, iar dopamina este pompată ori de câte ori sistemul de recompensă al minții intră în funcțiune.

Așadar, când ne simțim bine aceast trio de substanțe este la un nivel înalt, iar când ne este greu nivelul de serotonină, dopamină și oxitocină este redus.

Elementul chimic cheie din acest „cocktail” este dopamina, cunoscută și ca „drogul natural suprem”.

Studiu

Doctorul Lucy Brown a făcut parte dintr-o echipă de cercetători care a realizat un studiu privind impactul suferinței, scanând activitatea cerebrală a 15 tineri adulți care treceau prin despărțiri durerorase.

Acestora li s-au arătat fotografii ale foștilor lor parteneri, iar scanările au arătat că părți ale creierului care ne alimentează simțul motivației și al recompensei - acolo unde trăiesc neuronii dopaminergici - au intrat în funcțiune.

Este o „hiperactivitate" pe care Brown o compară cu cea pe care o vedeți la un dependent de cocaină.

„Este ca și cum am fi dependenți unii de alții. Când pierdem pe cineva, am pierdut o parte foarte satisfăcătoare din viața noastră. Ei au oferit o noutate în viața ta care acum nu mai există, așa că avem nevoie de alte recompense", explică medicul.

Durerea fizică

Atunci când suferim din dragoste sau în urma unei despărțiri este foarte probabil ca durerea sufletească să fie resimțită și la nivelul corpului.

O femeie a povestit că în timpul divorțului de soțul său, lângă care a petrecut 25 de ani, s-a simțit foarte rău fizic.  

„Am fost, bineînțeles, uimită de evenimentul în sine, dar apoi am fost foarte confuză și surprinsă de cât de diferită m-am simțit fizic trecând prin el. Acea senzație de a fi conectată la o priză electrică defectă; acest sentiment zbuciumat de anxietate de fond și de hipervigilență și o incapacitate de a dormi bine; pierderea în greutate și confuzia generală”, a povestit Florence Williams, conform Sky News.

Experiența și sentimentul de confuzie ale femeii au făcut-o să scrie o carte în care și-a căutat răspunsurile de care avea nevoie – „Heartbreak: O călătorie personală și științifică”.

Ea a descoperit că, deși durerea personală a fiecăruia este diferită, răspunsul corpului este aproape același: serotonina, dopamina și oxitocina sunt scăzute.

Nu este vorba doar de durerea emoțională pe care o gestionați. În studiul lui Brown, zonele creierului asociate cu durerea fizică au fost, de asemenea, activate.

În timpul cercetărilor sale, femeia divorțată, care are doi copii adulți cu fostul ei soț, a fost fascinată în special de impactul pe care despărțirea de o persoană poate să-l aibă asupra sistemului imunitar.

„Este important pentru sistemul nostru nervos să ne simțim în siguranță. Dacă avem oameni în viața noastră care declanșează cascade de hormoni sănătoși, acest lucru este cu adevărat protector împotriva bolilor. Celulele noastre ascultă de fapt starea noastră mentală", spune ea.

Studii anterioare au arătat importanța unor relații sociale sănătoase pentru a ne menține, mai departe, sănătatea fizică.

Greață și dureri de cap

Ea explică faptul că respingerea declanșează o parte a creierului numită cortexul insular - aceeași parte care răspunde la stresul din jurul durerii, cum ar fi atunci când se instalează panica după o înțepătură de albină.

Atunci când stresul emoțional provoacă simptome fizice, cum ar fi durerile de cap și greața, termenul medical este somatizare.

„Dacă ați avut vreodată fluturi când ați fost nervos, ați experimentat acest lucru. Cel mai important lucru de reținut este că, chiar dacă nu există o cauză fizică, simptomele sunt foarte reale - nu sunt inventate", explică Dr. Abishek Rolands.

Sindromul inimii frânte

În cazuri rare, acest tip de stres emoțional - mai ales atunci când este livrat brusc - poate duce la „sindromul inimii frânte” sau „cardiomiopatie takotsubo”.

Sindy Jodar, asistentă cardiacă senior la British Heart Foundation, spune că simptomele sunt compatibile cu un atac de cord - dificultăți de respirație și dureri în piept.

„Majoritatea oamenilor au fost supuși fie unui stres fizic, fie emoțional, cum ar fi pierderea unei persoane dragi. Singura explicație pe care o avem în acest moment este că, atunci când organismul este stresat, el eliberează multe catecolamine (adrenalină), iar atunci când o cantitate mare de catecolamine se află în organism poate avea un impact asupra inimii", spune ea.

Spre deosebire de un atac de cord, afecțiunea nu provoacă blocaje în arterele coronare, dar schimbă total forma ventriculului stâng al inimii, care pompează sângele oxigenat prin corp.

Forma ventriculului se schimbă. Devine îngust în partea de sus și mai mare în partea de jos.

Afecțiunea afectează anual 5.000 de persoane în Marea Britanie și este mai frecventă la femeile aflate la menopauză, majoritatea recuperându-se după câteva săptămâni.

Renunțarea la dependență

Oamenii de știință spun că durerea sufletească ar trebui tratată ca și cum „ar trebui să renunțăm la o dependență", deși „dorința este mai puternică atunci când am pierdut pe cineva".

Astfel, este important să luptăm pentru a activa partea parasimpatică a sistemului nervos, făcând lucruri care ne fac să ne simțim calmi. Cealaltă parte a sistemului nostru nervos autonom este cea care provoacă anxietatea și hipervigilența.

Conectarea la natură este cu adevărat liniștitoare. De asemenea, este important să petrecem timp cu persoanele lângă care ne simțim bine – familie, prieteni.

De asemenea, specialiștii ne recomandă să facem lucruri noi, pe care nu le-am făcut în timpul relației. De exemplu să călătorim sau să învățăm un nou sport.