Ce se întâmplă dacă aceeași persoană este vaccinată cu doze din vaccinuri anti-Covid diferite

Răspunsul ar putea fi dat de un studiu în premieră mondială, desfăşurat în Marea Britanie, la care participă 800 de voluntari. Specialiştii cred că mixarea serurilor ar putea asigura o protecţie chiar mai bună. În plus, ar fi o soluţie pentru compensarea eventualelor întârzieri la livrarea dozelor. Pe de altă parte, Marea Britanie va avea o „bibliotecă” în care vor fi stocate informaţiile genetice, privind diferitele tulpini ale virusului Sars-Cov-2, pentru eventuala ajustare a vaccinurilor.

Dr Matthew Snape, cercetător șef în cadrul studiului: „În acest studiu, administrăm prima doză și rapelul din vaccinuri anti-Covid diferite, deci ar putea fi prima injecție cu Pfizer BioNTech, apoi rapelul cu AstraZeneca. Vrem să aflăm dacă răspunsul imun pe care îl generează această combinație este la fel de bun ca în cazul administrării unui singur fel de vaccin”.

De asemenea, intervalul dintre dozele diferite va fi variat, de la 4 până la 12 săptămâni, pentru a se vedea dacă astfel se poate îmbunătăţi rezultatul. Mai exact, s-ar putea ca un răgaz mai mare acordat organismului pentru dezvoltarea anti-corpilor să fie benefic pentru efectul final al vaccinării.

Pe de altă parte, sunt cercetări, publicate într-o prestigioasă revista medicală, care sugerează că indivizi deja infectaţi cu Sars-Cov-2 şi care astfel beneficiază de imunitate naturală s-ar putea să aibă nevoie de o singură doza de vaccin anti-Covid.

Citește și

Ministerul Sănătăţii: Reacţie adversă rară - paralizie temporară facială, după a doua doză de vaccin Pfizer

Nadhim Zahawi, ministrul britanic pentru vaccinare: „Epicentrul cercetărilor asupra mutaţiilor pe care le are virusul Sars-Cov-2 este Institutul Sanger, din apropiere de Cambridge. Acolo ajung, zi de zi, zeci de dube cu recoltări de la testările făcute în tot Regatul Unit. Mostrele sunt stocate iniţial în depozite frigorifice de proporţii industriale”.

Un robot le alege pe cele pozitive şi le pune pe tăviţe separate, care sunt apoi sigilate. În alt laborator, sute de mostre sunt analizate.

Un computer performant se ocupă de secventierea genetică, un proces care poate dura şi 15 ore. Apoi, cercetătorii încep să răscolească în acest colos de date. Ewan Harrison, COVID-19 Genomics UK Consortium: „Căutam mutaţii care ar permite virusului fie să fie mai transmisibil, fie să provoace forme mai grave de boală, dar şi mutaţii despre care credem că ar putea afecta eficiența vaccinurilor”.

Aşa a fost observată, cu două luni în urmă, răspândirea mai rapidă a tulpinii denumită B117, care avea să fie botezată varianta Kent sau varianta engleză.

Scott McLean, corespondent CNN: „Varianta respectivă a fost detectată iniţial într-un loc la care nu te-ai fi gândit, aici în Kent, în sud-estul Angliei, un loc faimos pentru stânci şi peisaje rurale, ai cărui locuitori fac în număr mare naveta la Londra. N-a durat mult până când tulpina a fost descoperită şi în capitală şi, în cele din urmă, în toate colţurile Regatului şi în zeci de alte ţări. Centrul American pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor spune că ar putea deveni varianta dominantă în State Unite până în martie”.

Între timp au fost deja descoperite variante diferite mult mai contagioase, cum este tulpina braziliană şi cea din Africa de Sud.