Boala pentru care fumatul şi cafeaua sunt factori de protecţie. „Nu se ştie exact de ce”

Dr. Bianca Niţu, medic primar neurolog, vicepreşedinte al Asociaţiei „Mai puternici decât boala Parkinson”, spune că este important ca pacientul să se prezinte la medic în stadii incipiente ale afecţiunii pentru a primi tratamentul adecvat. În acest fel, evoluția bolii poate fi încetinită.

„În ultimii ani, văd din ce în ce mai mulţi pacienţi care au sub 50 de ani. Una din 10 persoane diagnosticate cu boala Parkinson are sub 50 de ani. Cel mai tânăr pacient pe care îl am are 34 de ani. În momentul în care un pacient face o boală Parkinson la o vârstă aşa de tânără, există o componentă genetică. Deci este o boală genetică, un Parkinson genetic. În momentul în care boala debutează după 65 de ani sunt alţi factori care au contribuit la apariţia ei cum ar fi poluarea, expunerea la anumiţi solvenţi, la pesticide”, a declarat dr. Bianca Niţu la Medika TV, conform news.ro.

Întrebată dacă există posibilităţi să aflăm din vreme că vom avea această boală medicul a explicat că sunt unele simptome ale bolii ce pot apărea cu ani înainte, dar că diagnosticul se va pune atunci când apar semnele motorii.

„În momentul în care noi ca şi clinicieni putem să punem ca diabgostic boala Parkinson asta presupune ca pacientul să aibă obligatoriu lentoare în mişcare la care să se asocieze una sau mai multe dintre alte semne motorii cum ar fi rigiditatea, instabilitatea posturală, blocajele motorii, dar şi semnele non-motorii din sfera psihiatrică: insomnia, apatia, depresia, un somn agitat, coşmaruri. Apoi din sfera gastro-intestinală cum e constipaţia care poate să apară cu mai bine de 20 de ani înainte să putem să punem noi diagnosticul de boală Parkinson. Însă câţi oameni nu acuză acest simptom...nu putem pune egal între constipaţie şi boala Parkinson. Mai sunt simptome din sfera urologică, incontinenţă urinară, tulburări din sfera ereticlă sau probleme de ejaculare, lucruri pe care le aflăm mai târziu. Noi ca şi clinicieni putem pune diagnosticul după ce avem aceste semne motorii. Primele simptome care apar sunt cele non-motorii. Diagnosticul bolii Parkinson este unul clinic, adică pe ceea ce vedem: lentoare în mişcare, sărăcirea în mişcare, sunt nişte teste în care vedem care este amplitudinea şi pacientul cu boală Parkinson are o amplitudine mai mică”, a explicat Niţu.

Medicul mai atrage atenţia că este bine ca pacienţii să se prezinte la doctor în stadii incipiente ale bolii.

„Important este ca pacientul să se prezinte la medic în stadii incipiente ale bolii pentru că un tratament corect va frâna boala, evoluţia bolii va fi una mult mai încetinită şi cu o calitate a vieţii mult mai bună”, a mai spus Niţu.

Fumatul şi cafeaua sunt factori de protecţie pentru boala Parkinson, mai spune dr. Bianca Niţu, dar acestea sunt dăunătoare pentru alte patologii.

„Fumatul este factor de protecţie pentru Parkinson, dar face rău pentru alte patologii. Nu se ştie exact de ce. Un alt factor de protecţie este cafeaua”, a spus Bianca Niţu.

Potrivit datelor prezentate la Medika TV, în România sunt aproximativ 72.000 de pacienţi diagnosticaţi cu boala Parkinson, dintre care circa 8.000 numai în Bucureşti. În lume sunt circa 6 milioane de cazuri, iar peste 1 milion în Europa. Boala Parkinson este a doua ca incidenţă după Alzheimer.