1 din 3 români refuză să continue analizele medicale, chiar dacă știu că sunt suspecți de cancer
În ultima etapă a acțiunii de screening, din cei 156 de pacienți depistați cu suspiciuni oncologice 51 au refuzat continuarea investigațiilor medicale, chiar dacă știau că sunt gratuite.
Iar acest lucru arată nevoia de educație medicală și de programe de screening în România.
Caravana „Nu am făcut destul”, organizată de FABC, s-a desfășurat în perioada septembrie-noiembrie în opt localități rurale aflate la mai mult de 20 de km de cel mai apropiat spital (Brăduleț, Corbeni și Ștefan cel Mare – Argeș; Brănești – Dâmbovița; Teșila – Prahova; Hotarele, Izvoarele - Giurgiu și Periș – Ilfov).
O echipă de medici specialiști și rezidenți, asistente medicale, studenți la facultăți de medicină și elevi la școli postliceale sanitare au mers în aceste comune (trei vizite pentru fiecare localitate) și au făcut testări medicale cu scopul de a depista boli oncologice: analize de sânge (hemogramă, profil lipidic, PSA), analize de urină (urocultură și sumar de urină), măsurarea glicemiei (instant și din sânge venos), tensiunii, greutății, înălțimii, ecografii mamare, consult urologic cu ecografie, consult dermatologic și dermatoscopie, evaluare pentru riscul de cancer pulmonar.
„Persoanele găsite cu suspiciuni au primit recomandări de control suplimentar (mamografii și biopsii pentru cancerul mamar, consult dermatologic, dermatoscopii și biopsii pentru cancerele de piele, consult urologic cu ecografie pentru cancerul renal și urotelial), dar și programări la clinicile cele mai apropiate. După ce am fost în sate, am dat peste 300 de telefoane și mesaje în această campanie, i-am programat, le-am dat telefoane să le aducem aminte de programări, i-am reprogramat uneori, i-am navigat prin sistemul de sănătate și chiar le-am dat indicații rutiere prin telefon, dat fiind că pacienții vin din rural și clinicile sunt în orașe, iar dacă nu aveau posibilitatea să ajungă la spital, le-am asigurat și transportul, gratuit. Cu toate astea, un pacient din trei a refuzat din start să continue investigațiile, iar alții au renunțat pe parcurs – au mers la prima investigație suplimentară, dar nu și la următoarea. Asta nu se traduce decât prin lipsa programelor de screening din România și prin lipsa educației medicale.” spune Cezar Irimia, președintele FABC.
O femeie de 48 ani a aflat, în urma investigațiilor făcute în caravană că are cancer de sân.
„Datorită caravanei „Nu am făcut destul” am descoperit că am cancer mamar gradul 2 cu tumori de 3 cm. La început am fost bulversată, dar toată echipa caravanei a fost alături de mine pentru a parcurge acest drum greu. M-au susținut și mă susțin în continuare. Mi-au salvat viața. Eu nu făcusem niciodată o ecografie mamară. Am venit în caravană ca voluntară, sunt elevă la Școala Postliceală Sanitară, dar nu m-am gândit că pot fi eu cea cu probleme. Susțin și vreau să încurajez toate femeile să meargă la control anual, chiar dacă nu au nicio problemă, așa pot descoperi la timp.” spune Geanina Damaschin.
1.136 de persoane (77% femei, 23% bărbați) au fost testate în timpul caravanei. Cel mai mare procent (47%) a fost la categoria de vârstă 50-69 ani.
Concluziile arată că 71% dintre persoanele care au venit la investigații suferă de obezitate sau au exces ponderal și doar 20% dintre cei prezenți și-au făcut analizele de sânge anul acesta.
Trei sferturi dintre ei aveau valori crescute ale LDL-colesterol și 1 din 2 avea colesterolul total dincolo de valorile normale.
Pe lângă testările medicale gratuite, caravana a avut și o importantă componentă educațională. Medicii au discutat cu pacienții despre importanța prevenției și investigațiilor medicale, am oferit celor prezenți pliante și broșuri informative și am proiectat în sălile de așteptare video-uri educative.
De asemenea, cu ajutorul unor mulaje care reproduc sâni sănătoși și sâni cu tumori maligne și benigne, femeile au învățat cum să își palpeze sânii.
Pe parcursul celor nouă ediții, caravana „Nu am făcut destul” a testat peste 9.600 de persoane din localități rurale din toată țara, cu implicarea a peste 550 de medici, asistente, studenți, voluntari. Și numai în ultimii cinci ani, în timpul caravanei au fost diagnosticate 8 femei cu cancer mamar și 13 persoane cu cancere de piele.
Caravanele mobile sunt extrem de necesare pentru diagnosticarea unor boli grave și chiar pentru salvarea de vieți omenești, dar ele nu pot acoperi o țară întreagă.
În România, speranța de viață este în continuare printre cele mai scăzute din Europa, iar mortalitatea din cauze tratabile (printre care cancerul de prostată și de plămâni) este de două ori mai mare decât media europeană.
„Iar dacă vorbim de cancerul mamar, de pildă, în România, doar 9% dintre femeile cu vârste între 50-69 ani au făcut investigații preventive pentru depistarea cancerului de sân, media în Uniunea Europeană fiind de 59%. Suntem, și la acest capitol, pe ultimul loc în Europa*.” spune Cezar Irimia, președintele FABC.