Tot mai mulți oameni folosesc mașini electrice. Ce impact asupra mediului are traficul din marile orașe

Românii conduc în jur de 9 milioane de vehicule. Suntem în mișcare zi și noapte, mereu găsim ceva de rezolvat, un loc în care trebuie să ajungem, iar mașina este pentru mulți cea mai rapidă și confortabilă variantă. Numai în Capitală se fac 2 milioane de drumuri zilnic.

Alin Tănase, coordonator de proiecte Greenpeace România: „52% sunt realizate cu mașina personală, 36% cu transportul public, iar 15% pur și simplu merg pe jos, să ajungă dintr-un punct în altul. În schimb, doar 1% folosesc mersul pe bicicletă sau mobilitatea activă cum îi mai spune, ceea ce implică și trotineta și rolele”.

Numai că acest confort are consecințe pentru mediu. Traficul este principala sursă de poluare în orașe, potrivit activiștilor. Mașinile eliberează în aer noxe pe care ajungem să le inhalăm și care ne îmbolnăvesc. Fiecare tip de vehicul poluează diferit.

Am ales un traseu din Pantelimon, de la marginea Bucureștiului, până în Piață Unirii. Sunt în total 10 kilometri. Dacă parcurgem această distanță cu mașina personală, vom emite în atmosferă 1.500 de grame de carbon. În schimb, dacă luăm un autobuz pe care îl împărțim cu alte 30 de persoane, cantitatea de carbon emisă se reduce la 274 de grame de carbon de călător. Adică de aproape șase ori mai puțin.

Mihai Stoica, directorul executiv al Asociației 2Celsius: „În mașini respirăm și cele mai multe emisii. Ne pierdem foarte mult timp în trafic, ceea ce crează stres și frustrare. 30% dintre emisii sunt făcute atunci când căutăm locuri de parcare. Politica de reducere a locurilor de parcare este eficientă pentru că oamenii se gândesc în general și decid să ia mașina”. 

Numai că dacă vrei să faci asta, trebuie să le oferi oamenilor alternative. Și nu foarte multe orașe din România se mândresc cu asta. Deși este capitala țării, Bucureștiul stă destul de rău la capitolul transport în comun. Foarte puține rute au benzi dedicate, iar unele dintre trasee sunt prost conectate. În plus, mare parte din parcul auto este vechi.

Un plus ar fi totuși aplicațiile de transport care au luat locul acelor chioșcuri pentru bilete, pe care oricum nu le găseam în fiecare stație. Din acest punct de vedere, lucrurile au evoluat în majoritatea orașelor din țară.

O aplicație care este folosită în mai multe orașe din țară este legată de cardul bancar al utilizatorului. De aici poate fi cumpărat un bilet. Costă 3 lei și e valabil 90 de minute.

O soluție pentru drumurile scurte sunt bicicletele. În alte țări reperezintă prima alegere a oamenilor atunci când ies în oraș, ori merg la serviciu. Tudor Chirilă nu ezită să meargă cu bicicleta atunci când nu ia metroul. Și actorul Denis Hanganu preferă o variantă prietenoasă cu natura.

Denis Hanganu, actor: „De 5 ani umblu pe trotinetă. Am și bicicletă, dar fiind frica asta să nu mi-o mai fure din scara blocului, aleg trotineta. E mai confortabil odată și ajung mult mai rapid. Vin și la filmări cu trotineta, vin și la PRO TV cu trotineta. O folosesc foarte, foarte mult”.

În prezent, aproape 70% din flota de transport în comun este verde și nepoluantă. De altfel, Brașovul concurează pentru titlul de Capitală Verde a Europei și este singurul oraș din România care a ajuns în această etapă a competiției.

În municipiul Brașov circulă în acest moment 72 de autobuze electrice și 51 de troleibuze electrice, care au parcurs, în total, peste 10 milioane de kilometri. Planul autorităților este ca transportul în comun să fie 100% "verde", iar în perioada următoare vor fi achiziționate încă 73 de autobuze electrice prin PNRR.

Măsurătorile arată că în acest fel emisiile de carbon s-au redus considerabil.

Sorin Toarcea, purtătorul de cuvând al Primăriei Brașov: „Se treaduce într-un aer mai curat, dacă măsurăm doar dioxidul de carbon pe care l-am redus, înseamnă peste 8.000 de tone de dioxid de carbon redus datorită acestui sistem de transport electric”.