Risipa de apă a devenit un fenomen periculos în rândul românilor. Cum putem evita această pierdere

Asta în contextul în care ne confruntăm cu ani tot mai secetoși, inclusiv iarna, iar apa e tot mai puțină.

Puțini își permit instalații care limitează consumul de apă în gospodării, iar sistemele de apă și canalizare sunt învechite și cu fisuri.

Urmăriți un nou episod al campaniei "Pro săptămâna verde".

La doar 8 ani, Roa știe cât de importantă e apa. A învățat la școală cum să o folosească atunci când se spală pe dinți, pe mâini sau când clătește ceva în chiuvetă.

Roa: Nu trebuie să irosim apa.

Citește și

Recordurile absolute de temperatură din ultimele luni îi pun pe gânduri pe climatologi. Cum va fi clima în România, în 2030

Reporter: De ce nu trebuie să irosim apa?

Roa: Pentru că există niște țări în care nu există apă și copiii ăia nu pot să bea apă. Un om este făcut aproape din apă și fără apă nu poți să trăiești.

Adrian Dan, sociolog: „Nu cred că generațiile mai în vârstă au devenit mai responsabile decât constrânse de creșterea costului pe metrul cub de apă ultilizat. Generațiile mai tinere cred că sunt mai degrabă conștiente cu privire la lucrul acesta pentru că, cum necum, se face educație în școli”.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, un om are nevoie de cel mult 100 de litri de apă zilnic. O cantitate mai mult decât suficientă pentru băut, gătit, spălatul vaselor și al hainelor, duș și grădinărit. Totuși, unul dintre puținele studii, în care a fost analizată relația românilor cu apa, arată că folosim mai multă decât avem nevoie. Să luăm, de exemplu, spălatul vaselor.

Dacă lăsăm robinetul să curgă, pierdem în jur de 10 litri de apă pe minut. Un spălat de vase durează, în medie, între 6 și 10 minute, însă 40% dintre românii care au răspuns unui studiu recent au declarat că la ei spălatul de vase poate dura chiar și 20 de minute. Imaginați-vă că, în acele 20 de minute, pierdem în jur de 20 de 200 de litri de apă. Adică echivalentul a 200 de astfel de sticle.

Foarte multă apă se pierde și la baie.

Dar și la activitațile de zi cu zi, cum ar fi spălatul rufelor, al mașinii, udatul gazonului și al grădinii.

Aurelian Danu, reprezentantul Asociației Române a Apei: „Dacă la nivel global valorile amprentei de apă se desfășoară pe un interval de la 1.000 de litri la 10.000 de litri, pentru România avem în momentul de față undeva la 2.800-3.000 de litri per individ, pe zi. Este clar că va trebui să avem un obiectiv de reducere a acestei amprente de apă cât mai mult”.

Trebuie să fim conștienți totuși că resursele de apă se împuținează, în special din cauza secetei care a început să fie prezentă inclusiv iarna. Iar pe timpul verii, tot mai multe lacuri și râuri seacă. Agricultura suferă cel mai mult. Se întâmplă asta și pentru că nu suntem obișnuți să tratăm apa generată de gospodării, în așa fel încât să nu mai folosim apă curată pentru a uda culturile.

Ilie Vlaicu, președintele Asociației Române a Apei: „Aici suntem nu suntem în cele mai bune procente, ca să spun așa. De fapt, în Europa nu prea se folosește apa menajeră în agricultură. Cel mai mult se folosește în Israel, deoarece este recunoscut faptul că acolo ei nu au apă suficientă și atunci au un grad de refolosire de 70-80%. Urmează Spania în Europa cu un procent de 15%. În restul țărilor nu se folosește foarte mult apă în agricultură”.

Cei din industrie estimează că anual, România pierde în jur de 30% din apa folosită în orașe și localități, în principal din cauza infrastructurii învechite. Sunt zone în care țevile din sistemul de apă și canalizare au și 100 de ani vechime.