Bucureștiul a rămas cu jumătate din bariera verde de altădată, iar spațiile verzi din oraș sunt insuficiente

Nici spațiile verzi din oraș nu sunt suficiente. Legislația prevede măcar 26 de metri pătrați de verdeață de om, însă în acest moment sunt puțin peste 7 metri pătrați.

Bucureştiul a rămas din păcate cu jumătate din bariera verde de altădată. Ca să vă faceți o idee, în ultimii 10 ani, cei care au tăiat pădurile ar fi putut să umple 45 de mii de camioane cu lemne, susțin organizațiile de mediu.

La periferia orașului mai există câteva oaze de verdeață, unele chiar amenajate. Cum este de pildă pădurea Băneasa, unde găsim trasee pentru alergare, alei pentru promenadă și spații de joacă.

În unele cartiere din oraș, oamenii și-au amenajat grădini urbane în care plantează copaci, flori și legume.

Bucureştiul a rămas, din păcate, cu jumătate din bariera verde de altădată. În Ilfov, suprafața împădurită este de 16 la sută, în loc de 30. Iar spațiile verzi din oraș sunt insuficiente și din ce în ce în ce mai puține. Primăria nu are deocamdată un registru verde actualizat.

Diana Culescu, peisagist: „Trebuia să existe o strategie din 2007 conform legii, din păcate momentan nu știm exact care sunt terenurile primăriei și care nu sunt, și avem în lege scris că trebuie să facem 26 mp pe cap de locuitor, dar din păcate nu vorbește nimeni de calitatea lor. Reporter: Ce ar presupune acest registru verde? Diana Culescu, peisagist: Ar trebui să-ți arate ce puncte forte are rețeaua verde a orașului, care sunt rezervele teritoriale, unde ai putea să completezi această rețea verde .

La solicitarea Știrilor Pro Tv, primăria generală a transmis că între 2009 și 2013 a inventariat spațiile verzi, însă registrul dat în folosință în 2013 nu a fost adoptat printr-un act normativ la nivel local.

În schimb, avem un proiect de lege, inițiat de societatea civilă pentru Centura verde a Bucureștiului.

Alex Găvan (inițiator centură verde): „Impactul bugetar al acestei legi e doar de 1,3 mil euro pe an, ca aceste păduri minunate din jurul capitalei, ultimele rămășițe din codrii Vlăsiei. să rămână în picioare să ne poată bucura, pentru educație, sport, recreere. Avem cele mai mari costuri din toate capitalele cu tratarea afecțiunilor generate sau înrăutățite de poluare, 6,35 miliarde de euro anual pentru a trata aceste afecțiuni. Și mai mult, este infrigementul pe poluare pe care-l avem cu UE, în curând vă trebui să începem să plătim amenzi de zeci de milioane de euro.”

Unele spații verzi din mijlocul orașului ajung să fie rase, ca să apară în loc cartiere de blocuri.

Dan Trifu (Eco Civica): „Conform planului urbanistic general, toate aceste zone pe care veți vedea construite aceste blocuri figurează ca parc în acest plan urbanistic general al municipiukui Bucureșți. S-a ajuns în situația în care fiecare a luat câte-o bucată de parc, cum s-a retrocedat în parc nici noi nu înțelegem, și am ajuns cu construcții vedeți bine de la p plus 5 la p plus 14 etaje în parcul Tineretului. În nordul Capitalei veți vedea maluri de lac, peninsula Tei și alte spații verzi care și-au schimbat destinația.”

Locuitorii Bucureștiului ar putea să câștige 4 ani de viață, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării. Contează în egală măsură și curățarea zonelor pe care oamenii le-au umplut de gunoaie.

Andrei Coșuleanu, președintele Asociației "Act for Tomorrow": „Este trist pentru că astfel de deșeuri stau peste 4, 500 de ani în natură și generațiile următoare, din păcâte, vor găși o pădure sufocată de peturi, cu foarte multe cioburi, unde este periculos să te mai plimbi.”

Dacă aruncăm gunoiul în locul corect și reciclăm, planetă noastră va fi sănătoasă.