Partidul Social Democrat nu renunță la legea care îi scapă de închisoare pe evazioniști

Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu și prevede că persoanele care au fost condamnate pentru evaziune fiscală pot scăpa de închisoare dacă achită prejudiciul creat.

În expunerea de motive a acestui proiect de lege, deputatul PSD afirmă că o astfel de măsură este necesară pentru că închisorile din România sunt aglomerate și pentru că statul român a fost a fost condamnat de instanțele internaționale pentru aceste condiții.

În plus, Rădulescu susține că statul român va avea de câștigat de 2 ori dacă evazioniștii vor fi iertați.

”Având în vedere starea sistemului judiciar românesc în ce privește condițiile de detenție și gradul de aglomerare, cât și numeroase cauze în care România a fost condamnată de instanțele internaționale pentru aceste condiții, dar și faptul că, în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, cel mai important este recuperarea prejudiciului suferit de stat, inițiatorii propun o motivare a celor care comit astfel de fapte pentru a acoperi prejudiciul creat.

Citește și

Cătălin Rădulescu, scrisoare deschisă către PSD: Tu Oprişane nu erai? Tu obraznicule de Negoiţă?

În plus, trebuie avut în vedere că scopul pedepselor este prevenția, reeducarea, dar și recuperarea prejudiciilor și nu menținerea unei persoane în detenție, fapt ce atrage și mai multe cheltuieli din partea statului.

Dacă înculpatul acoperă în totalitate prejudiciul și nu mai execută pedeapsa efectivă cu închisoarea, statul va avea de câștigat de două ori: va recupera prejudiciul creat integral într-un timp relativ scurt și nu va mai efectua cheltuieli cu detenția condamnatului. Astfel, se vor evita situațiile actuale în care statul nu recuperează prejudiciul ori îl recuperează foarte greu și într-un timp îndelungat.” - arată deputatul PSD în expunerea de motive.

Astfel, deputații din Comisia Juridică au adoptat în 19 mai 11 amendamente, după ce inițiativa legislatvă a fost declarată neconstituțională.

Iată câteva dintre amendamentele admise:

Art.8. - (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, sau cu amendă, stabilirea cu reacredinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, ori compensări datorate bugetului general consolidat.

(2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, sau cu amendă asocierea în vederea săvârşirii faptei prevăzute la alin.(1).

La art. 9, alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

”Art.9. - (1) Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi, sau cu amenda, următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.”

La art. 10, alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depășește 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică pedeapsa cu amenda.”

În 2019, Curtea Constituţională a României a admis sesizarea PNL, PMP şi USR referitoare la modificările aduse Legii pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale - astfel că proiectul a ajuns din nou în Parlament, pentru a fi pus în acord cu decizia CCR.

Potrivit sesizării, prin modificările aduse legii se creează un cadru juridic "privilegiat" în cazul persoanelor care săvârşesc infracţiuni de evaziune fiscală, "de natură a încuraja astfel de fapte antisociale şi nu de a descuraja evaziunea fiscală, respectiv prejudicierea statului şi, implicit, a contribuabililor".

Semnatarii susţineau că "reglementarea confuză adoptată oferă posibilitatea făptuitorului de a interpreta legea, în sensul a patru posibile cazuri de evaziune fiscală descoperite, în care beneficiază de clemenţă prin înlăturarea cercetării penale/judecătoreşti. În acest mod este înlăturată pedeapsa pentru acest tip de fapte penale de o gravitate aparte şi echivalentă cu cea a altor tipuri de infracţiuni în care nu este aplicat acelaşi regim juridic", explicau semnatarii.