PSD afirmă că referendumul și europarlamentarele nu pot avea loc într-o secție. Legea îi contrazice

Este vorba despre Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, text care este în vigoare începând cu data de 13 iulie 2018, potrivit Autorității Electorale Permanente.

Ce se prevede în această lege:

ART. 15^1

(1) În situaţia în care referendumul are loc simultan cu procesul electoral desfăşurat pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, respectiv pentru alegerea Preşedintelui României ori alegerile pentru Parlamentul European sau alegerile locale, organizarea şi desfăşurarea referendumului se realizează potrivit prevederilor Legii nr. 35/2008*) pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările şi completările ulterioare, după caz.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), ambele scrutine se realizează în cadrul aceloraşi secţii de votare, operaţiunile electorale fiind îndeplinite de către aceleaşi birouri electorale, constituite potrivit legii.

Citește și

Băsescu avertizează: ”Riscul să se invalideze referendumul pe Justiţie este foarte mare”

Joi, social-democratul Mircea Drăghici a precizat că, în cazul unui referendum simultan cu alegerile europarlamentare, legea nu permite decât secţii de votare diferite: “Aduceţi-vă aminte că atunci când a fost organizat un referendum în paralel cu orice scrutin electoral au fost secţii de votare diferite”.

Senatoarea USR Florina Presadă susține că miza separării secțiilor de votare la referendum și europarlamentare ar fi monitorizarea prezenței la vot prin folosirea Sistemului Informatic de Monitorizare a Prezenţei la Vot - SIMPV.

„În acest moment, există bază legală pentru folosirea SIMPV DOAR în cazul alegerilor europarlamentare. Vă reamintesc că am depus o iniţiativă legislativă pentru ca SIMPV să poată fi folosit şi în cazul unui referendum, însă iniţiativa e blocată la Camera Deputaţilor în comisiile de specialitate (după ce a fost respinsă de Senat în data de 25 februarie 2019, deşi avea raport de admitere cu amendamente de la Comisia Juridică şi era în regulă din punct de vedere tehnic). Referendumul convocat de Preşedinte are nevoie de un cvorum de prezenţă pentru a fi validat, aşadar PSD speră, probabil, că acesta va fi greu de dovedit în lipsa SIMPV, de unde şi separarea secţiilor de votare”, a afirma senatoarea.

Presadă precizează că, în acelaşi timp, separarea secţiilor de votare între alegeri europarlamentare/referendum ar putea duce la o prezenţă mai mică atât la votul pentru alegeri, dar şi la referendum.

„Or, toate sondajele ne arată că la o prezenţă mai mare, PSD va lua un scor dezastruos de sub 30%”, spune ea.

„Nu în ultimul rând, două rânduri de secţii de votare înseamnă dublarea cheltuielilor - de la cheltuieli cu infrastructura până la plata membrilor din birourile electorale ale secţiilor de votare. Îi solicit doamnei Dăncilă să mă contrazică, desigur! Dacă se dedau totuşi la un astfel de OUG, pesediştii ar putea să susţină măcar adoptarea Plx 85/2009 de care pomeneam mai sus, ca să ştim sigur câţi oameni merg la vot, indiferent de secţia de votare”, încheie Florina Presadă.