Noul Cod penal a fost votat în Senat. Opoziția susține că modificările ”protejează infractorul”

Galerie foto

Proiectul, care a fost iniţiat de parlamentari PSD şi ALDE, a întrunit 74 voturi "pentru", 9 abţineri şi 28 "împotrivă" .

Senatorii au aprobat toate modificările la Codul penal propuse de raportul Comisiei speciale pentru Legile Justiţiei, condusă de Florin Iordache. Niciunul dintre cele 161 de amendamente respinse în comisie nu a trecut în plen.

Comisia "Iordache" a redefinit abuzul în serviciu, iar opoziția a susținut că noua formă l-ar putea ajuta pe Liviu Dragnea să scape de condamnare.

”PSD a votat un nou mod de a fura - hoția altruistă - în care împarți cu ceata de haiduci politici ce ai furat de la români.” - a spus un senator USR de la microfonul plenului Senatului.

Citește și

UDMR: Nu susţinem introducerea unui prag valoric pentru abuzul în serviciu

Legea merge la Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.

Inițial, parlamentarii PNL și USR au refuzat să participe la ședința Senatului, în semn de protest față de modificările aduse de PSD și ALDE la Codul Penal.

Cu toate acestea, cvorumul a fost asigurat de parlamentarii PSD, ALDE și UDMR, care s-au mobilizat rapid. La ultimul apel în plen erau prezenţi 73 de senatori. Ulterior, opoziţia a revenit şi ea în bănci.

Senatorul PSD Şerban Nicolae a declarat, în plen, că propunerile de modificare la Codul penal au fost "de bună credinţă, de bună intenţie şi de maximă transparenţă, nu au fost făcute prin reglementare peste noapte, nu au fost făcute prin reglementare fără dezbateri, nu au fost făcute prin reglementări care să excludă participarea persoanelor direct interesate".

"În fapt, am încercat să simplificăm această dezbatere la nivelul instituţiilor însărcinate cu aplicarea legii. Marea majoritate a amendamentelor provin de la CSM şi de la asociaţiile profesionale. Am văzut forma finală şi ca iniţiator vă pot spune că sunt mulţumit cu faptul că am depăşit această etapă şi că se poate trece peste deciziile care au constatat neconstituţionalitatea unor dispoziţii din Codul penal, în aşa fel încât alternativa la actuala formă să fie cea propusă de Comisia specială.

Între a avea dispoziţii în Codul penal neconstituţionale şi a obliga instanţele de judecată să facă lucruri anormale pentru Statutul judecătorilor, adică să distingă ce anume din Codul penal se poate aplica şi în ce limite şi cum anume trebuie interpretată legea şi a face modificările pe care le-am considerat la acest moment ca fiind necesare, a doua variantă este de preferat.

Eu cred că judecătorii nu au nicio vină în faptul că Parlamentul a întârziat nepermis de mult elaborarea acestor norme, instanţele de judecată şi justiţiabilii trebuie să se găsească în faţa unor norme predictibile şi coerente din punct de vedere constituţional. Vă rog să susţineţi raportul Comisiei speciale, astfel cum a fost adoptat, şi amendamentele admise.

Am văzut şi amendamentele respinse ale Comisiei şi am constatat cu toţii că ele nu au făcut decât să încerce o tergiversare a dezbaterilor, să aducă în discuţii cazuri private, individualizate personal, în aşa fel încât să se asigure că pot să continue cu acest mecanism de epurare politică sau de joc politic prin intermediul legislaţiei penale şi al instituţiilor judiciare", a afirmat Şerban Nicolae, în cadrul dezbaterilor pe proiectul legislativ de modificare a Codului penal.  

Alina Gorghiu a declarat în plenul Senatului că opoziția protestează față de ”modificările care protejează infractorul, și nu victima.”

”Despre modificări lucrurile sunt clare. Această guvernare are un fir roșu care unește toate demersurile de 1 an și jumătate, și anume dezincriminarea abuzului în serviciu. O guvernare întreagă, un cabinet întreg, 3 prim-miniștri, că 3 avuserăți până acum, a fost subordonat acestui scop, la fel și Parlamentul. Și deși au fost peste 30 de amendamente depuse pe acest articol, PSD a ținut secretă ultima formă pe care și-o doreau, până în ultima secundă.

Evident, din cauza criticilor, de teama celor care ar putea avea un unct de vedere profesionist pe acest aspect.

Ați ajuns la o performanță deja. Redefinind abuzul în serviciu ați dezincriminat parțial fapta. ” - a declarat în plenul Senatului senatorul PNL Alina Gorghiu.

După anunțarea oficială a numărului de voturi, senatorul PSD Șerban Nicolae a cerut să vorbească din nou la microfonul plenului, pentru a explica poziția PSD față de aceste modificări controversate din Codul Penal.

”Din punctul meu de vedere, noi am procedat corect. Decât să menținem dispoziții neconstituționale și care încalcă drepturile și libertățile fundamentale, preferăm varianta de astăzi. Vă mulțumesc.” - a spus senatorul PSD.

Reprezentanții UDMR au anunțat că nu votează Codul Penal în forma abuzului în serviciu propusă de PSD. Aceștia nu sunt de acord cu reducerea pedepsei și introducerea sintagmei ”în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit”

UDMR pune condiția ca forma pentru infracțiunea de abuz în serviciu și neglijență sa fie cea cerută de Curtea Constituțională a României.

Senatorul UDMR Attila Cseke a criticat faptul că deciziile CCR au fost transpuse abia acum în legislaţia penală şi a spus că UDMR nu este de acord cu aborgarea articolului din Codul penal cu privire la neglijenţa în serviciu şi nici cu unele modificări la abuzul în serviciu.

“Deciziile CCR trebuie sau nu transpuse în legislaţia internă? Categoric, răspunsul este da. Dacă aceste decizii trebuiau transpuse la momentul actual? Răspunsul este, categoric, nu. Nu acum trebuiau transpuse, ci mult mai de mult. (…) Sunt două chestiuni pe care nu putem să le susţinem aşa cum ele sunt formulate în raportul Comisiei speciale. Nu suntem de acord cu abrogarea articolului privind neglijenţa în serviciu. Nu putem să fim de acord cu această chestiune, pentru că modalitatea de săvârşire din culpă a încălcării atribuţiilor de serviciu ar dispărea. Aici, la această infracţiune, trebuia reglementat ce ne-a spus Curtea la abuzul în serviciu, pentru că sunt oarecum legate”, a spus Cseke.

Acesta a spus, legat de abuzul în serviciu, că UDMR este de acord cu faptul că s-au adus unele modificări cerute de CCR, iar la stabilirea pragului pentru infracţiune “e o altă discuţie”.

“În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, noi putem să susţinem o formă care transpune cele două decizii ale CCR, care ne-a spus două lucruri: atribuţiile de serviciu trebuie reglementate la nivel de lege, această parte este în raportul Comisiei şi că trebuie determinat un prag pentru infracţiune, şi această chestiune este stabilită. E o altă discuţie cât trebuie să fie pragul”, a mai spus el.

De asemenea, Cseke Attila a explicat faptul că UDMR nu este de acord cu reducerea limitei maxime de pedeapsă pentru abuzul în serviciu şi cu sintagma “pentru a obţine pentru sine, soţ, afin sau rudă până la gradul II un folos patrimonial”, iar dacă aceste probleme nu se vor rezolva prin adoptarea amendamentelor respinse care „ar rezolva” aceste lucruri, formaţiunea sa nu va susţine proiectul de lege.

“S-au introdus două chestiuni în plus la abuzul în serviciu, şi anume reducerea limitei maxime de pedeapsă de la 7 la 5 ani şi s-a introdus sintagma . Cu aceste două chestiuni adăugate, grupul UDMR nu poate să fie de acord. Vă spun că din dezbatere, atunci când amendamentele respinse se susţin, vom vota cele două amendamente care ar rezolva cele două chestiuni – să rămână neglijenţa în serviciu şi abuzul în serviciu să rămână în forma cerută de CCR. Dacă acest lucru nu se întâmplă, UDMR nu va putea susţine propunerea legislativă”, a conchis el.

Senatorul UDMR a mai susţinut că este de acord cu abrogarea pedepsei amenzii atunci când există şi pedeapsa închisorii, dar şi cu reglementarea ca la confiscarea extinsă trebuie să rezulte din probele administrate că bunurile provin din activităţi infracţionale.

Cele mai controversate modificări ale Codului Penal

Printre amendamentele admise în comisia Iordache, luni, figurează posibilitatea eliberării condiţionate dacă s-a executat o jumătate din pedeapsă, în loc de două treimi, cum este în prezent, în cazul în care pedeapsa cu închisoarea este mai mică de zece ani, scrie Agerpres.

Un alt amendament îl vizează pe condamnatul care a împlinit vârsta de 60 de ani şi care poate beneficia de eliberare condiţionată, după executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei cu închisoarea, dacă aceasta nu depăşeşte zece ani sau cel puţin o jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de zece ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile necesare.

Un amendament admis luni se referă la abuzul în serviciu, în sensul că pragul pentru această infracţiune a fost stabilit la nivelul salariului minim brut pe economie.

"Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau OUG, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de urgenţă sau ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul al II-lea, inclusiv, un folos material necuvenit şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă", se precizează în amendament.

Totodată, parlamentarii majorităţii din comisie au votat un amendament care vizează abrogarea articolului privind neglijenţa în serviciu.

Articolul 308 din Codul penal - "Infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane" - a fost modificat astfel încât, dacă prejudiciul va fi achitat, limitele pedepselor să se reducă la jumătate.

Potrivit modificărilor adoptate de comisie: "dacă infracţiunile prevăzute la art. 295 şi 297-300 au produs un prejudiciu material, iar făptuitorul acoperă integral prejudiciul cauzat, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, limitele prevăzute la alin. (2) se reduc la jumătate. Dispoziţiile alin. (3) se aplică tuturor persoanelor care au comis împreună una dintre faptele prevăzute de alin. (1), indiferent dacă plata a fost efectuată doar de unul sau o parte dintre aceştia".

Articolul 295 se referă la delapidare, art. 297 - la abuz în serviciu, art. 299 - la folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual, iar art. 300 - la uzurparea funcţiei.

De asemenea, termenele de prescripţie a faptelor cuprinse în Codul penal au fost reduse.

Altă modificare vizează alineatul (1) de la articolul 112 privind confiscarea extinsă, care, la propunerea Ministerului Justiţiei, a fost formulat astfel:

"Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele prevăzute la art. 112, când faţă de o persoană se dispune condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei pentru o faptă susceptibilă să îi procure un folos material şi pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare, instanţa îşi formează convingerea, în baza elementelor de fapt şi a probelor administrate, că bunurile respective provin din activităţi infracţionale. Convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe disproporţia dintre veniturile licite şi averea persoanei".

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!