Deputaţii au aprobat desfiinţarea SIIJ. USR acuză: ”Ce nu a îndrăznit să facă nici Dragnea”

Proiectul de lege, iniţiat de Ministerul Justiţiei, prevede că SIIJ se desfiinţează, iar competenţele sale vor fi preluate de Parchetele obişnuite, cauzele urmând să fie instrumentate de procurori anume desemnaţi.

Votul final urmează să fie dat în Senat.

Deputații USR au criticat adoptarea acestui proiect, iar fostul ministrul al Justiției, Stelian Ion, a declarat că - prin adoptarea acestei legi - ”ce nu a îndrăznit să facă nici Liviu Dragnea, îndrăznește să facă actuala coaliție de guvernare.”

Citește și

SIIJ, aproape de desființare. Contrele magistraților cu politicienii

USR susține că Secția Specială pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție nu se desființează cu adevărat, ci se reorganizează și capătă mai multe puteri, în timp ce DNA își pierde o parte importantă din atribuții, iar ”judecătorii Curții Constituționale primesc o nouă superimunitate, pe lângă cea acordată în 2018 de PSD și aliații săi de atunci”.

”Ne-am întors în epoca Dragnea cu Justiția! Judecătorii CCR nu mai pot fi anchetați de DNA, dacă sunt suspectați de fapte de corupție. Acest nouă formă de imunitate pentru judecătorii CCR a fost introdusă astăzi în legea Predoiu de reînființare a SIIJ de către majoritatea PSD-PNL-UDMR, la propunerea doamnei Steluța Cataniciu. Decizia are mai multe implicații. Pe de o parte, se asimilează corpul judecătorilor CCR cu cel al magistraților. Ceea ce este absurd și neconstituțional, dar nu-mi fac griji că legea ar putea pica la CCR. Judecătorii CCR nu sunt magistrați, ei sunt numiți de politicieni în aceste poziții, mulți dintre ei înșiși fiind politicieni, precum Valer Dorneanu. CCR nu este instanță de judecată, este un organism politico-juridic care are ca atribuție protejarea ordinii constituționale, atribuție politică. Curtea Constituțională devine total o instituție controlabilă politic ca în perioada Iliescu. Pe de altă parte, se știrbesc din nou atribuțiile DNA, așa cum face de fapt întreaga lege Predoiu și se împlinește astfel dorința lui Liviu Dragnea. Practic DNA a devenit o formă fără fond”, precizează și deputatul USR Silviu Dehelean, potrivit unui comunicat.

"Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul acestei secţii se vor transmite pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetelor competente, care vor continua soluţionarea acestora, urmând ca cele soluţionate, aflate în arhiva secţiei, să se transmită în termen de 180 de zile lucrătoare de la data de intrare în vigoare a legii", prevede proiectul, potrivit Agerpres.

Potrivit unui amendament propus de deputatul PSD Steluţa Cătăniciu, adoptat de Comisia juridică, "de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi infracţiunile săvârşite de judecătorii şi procurorii, membri ai CSM, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la Curţile de Apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi procurorii de la Parchetele de pe lângă aceste instanţe şi de judecătorii Curţii Constituţionale şi magistraţii asistenţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale".

Proiectul de lege stipulează că posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a secţiei speciale la data intrării în vigoare a legii rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi vor fi preluate de Secţia de urmărire penală şi criminalistică.

Conform actului normativ, urmărirea penală se efectuează de procurori anume desemnaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de patru ani, potrivit procedurii prevăzute, denumiţi "procurori anume desemnaţi".

Pot fi desemnaţi să efectueze urmărire penală în aceste cauze care îi privesc pe magistraţi procurorii care îndeplinesc următoarele condiţii: au grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au o vechime de cel puţin 15 ani în funcţia de procuror, au calificativul "foarte bine" la ultimele două evaluări profesionale şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, au o conduită morală ireproşabilă, au o experienţă profesională semnificativă în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale.

Mai pot fi desemnaţi, de asemenea, pentru a efectua urmărirea penală în aceste cauze şi procurorii care funcţionează în cadrul secţiilor de urmărire penală ale Parchetelor de pe lângă Curţile de apel care au vechime de cel puţin 12 ani în funcţia de procuror.

Proiectul de lege va intra în dezbaterea plenului Camerei şi va fi supus votului.