Viorica Dăncilă, în prima ședință de Guvern: Am transmis SPP că nu vreau protecție

Galerie foto

Prima parte a ședinței a fost transmisă LIVE pe pagina de Facebook a Stirilor ProTV și pe www.stirileprotv.ro.

Rămâne așadar de văzut, cine îi va asigura totuși garda de corp premierului, în condițiile în care SPP este singură instituție de stat care poate proteja demnitari.

Viorica Dancila, a ajuns și ieri, și astăzi, la Palatul Victoria, cu mașinile Ministerului de Interne.

Abia numită în funcție, Viorica Dancila este nu numai prima femeie premier, dar și primul șef de guvern care nu este aparat de SPP. Deocamdată a apelat la ministrul de interne, Carmen Dan, care i-a pus la dispoziție temporar mașinile Jandarmeriei.

Vasilica Dancilă: ”Am transmis Serviciului de Pază și Protecție încă de luni seara că nu vreau să beneficiez de protecție. Înțeleg că toți miniștrii au aceeași opțiune și am comunicat deja acest lucru. Vom îndeplini formalitățile legale în acest sens.

Citește și

Dragnea: Un prieten al lui Paul Stănescu, trimis de Pahonţu, a spus că voi fi "executat"

Nu am nicio problemă cu ofițerii SPP a căror muncă o respect și nici cu instituția, însă aceasta este decizia mea. Nu sunt singurul demnitar care a optat în acest sens.” - a spus premierul Dăncilă.

Cum SPP este singura instituție care are dreptul să protejeze demnitarii, acum premierul poate să aleagă să rămână fără garda de corp sau să închirieze una privată. Cert este că până cum Guvernul nu a făcut nicio precizare în acest sens.

Premierul a anunțat doar că și cei 6 miniștri din cabinet care solicitasera în trecut protecția SPP au renunțat în cele din urmă. Ministrul Justiției nu s-a grăbit însă să facă asta, iar miercuri a venit la ședința de Guvern cu mașină și aghiotant de la același serviciu.

Conform legii, președintele țării, prim-ministrul și șefii celor două camere ale Parlamentului beneficiază de protecția SPP. Restul miniștrilor sau parlamenarilor pot obține protecția SPP la cerere, cu aprobarea CSAT.

Al doilea demnitar, după Dancilă, care nu vrea să fie apărat, este Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea a renunțat la protecția SPP încă de anul trecut, iar de atunci l-a acuzat în repetate rânduri pe șeful serviciului că și-a depășit atribuțiile și s-ar fi implicat în politică. El susține că generalul Pahontu i-ar fi transmis vicepremierului Paul Stănescu că urmează să ajungă șeful PSD după ce , în martie, Dragnea va fi înlăturat.

Liviu Dragnea spune că decizia de schimbare a generalului Pahontu din funcție îi aparține președintelui României.

Scandalul a ajuns și la comisia de supraveghere a SRI din Parlament.

În prezent, atât foștii președinți ai României, cât și Klaus Iohannis, dar și șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, inclusiv ultimii doi foști premieri sunt păziți de SPP.

Scandalul SPP - Guvern

Aceste precizări ale premierului vin la scurt timp după ce secretarul general adjunct al PSD Codrin Ștefănescu a declarat într-o emisiune televizată că premierul și miniștrii renunță la SPP. El a făcut anunțul după acuzațiile lansate de Liviu Dragnea la adresa șefului serviciului, Lucian Pahonțu.

Luni seară, Liviu Dragnea a spus la o televiziune că ”un prieten al lui Paul Stănescu, trimis de Pahonţu, a spus că voi fi “executat”.

De asemenea, șeful PSD a mai acuzat că Serviciul de Pază și Protecție și-a depășit atribuțiile și s-a implicat în politică.

”Avem foarte multe informații, de-a lungul ultimelor luni de zile, legate de implicarea SPP și a domnului Pahonțu în chestiuni care țin de politică.

Demnitari care sunt monitorizați, o bază de date informațională care se strânge la acești domni. Oameni dintre colegii de partid, din Guvern, care spun că primesc mesageri din aceasta zonă, de la domnul Pahonțu.

Decizia este firească. În momentul în care SPP, în loc să asigure siguranța unor deminitari, pentru că pentru asta sunt plătiți, se ocupă în a monitoriza și acționa deminitarii și a trimite informațiile unui singur om, care le poate plimba sau face analize pe ele, lucrurile nu sunt în regulă”, a declarat secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ștefănescu, potrivit Agerpres, care citează Antena 3.

Serviciul de Pază şi Protecţie nu a fost notificat oficial că premierul Viorica Dăncilă şi miniştrii Cabinetului său ar dori să renunţe la serviciile SPP, au declarat, marţi, pentru Agerpres, surse oficiale.

Sursele citate au menţionat că SPP este singura instituţie abilitată prin lege să asigure protecţia şi paza demnitarilor români şi a celor străini atunci când vin în România.

"Legea este clară şi trebuie respectată de toţi românii, indiferent de funcţie", au adăugat sursele oficiale, arătând că SPP este singura instituţie recunoscută de serviciile similare externe şi cu care colaborează pentru asigurarea protecţiei demnitarilor români când merg în deplasări externe şi când vin cei străini în România.

Activitatea Serviciului de Protecție și Pază

Potrivit reglementărilor în vigoare, Serviciul de Protecție și Pază este un organ cu atribuții în domeniul siguranței naționale, specializat în asigurarea protecției demnitarilor români, a demnitarilor străini pe timpul șederii lor în România, a familiilor acestora, în limitele competențelor legale, precum și în asigurarea pazei sediilor de lucru și a reședinței acestora, potrivit hotărârilor Consilului Suprem de Apărare a Țării.

Structura Serviciului de Protecție și Pază

Serviciul de Protecție și Pază este condus de un director cu rang de secretar de stat, numit de președintele României, la propunerea Consilului Suprem de Apărare a Țării.

Directorul Serviciului de Protecție și Pază are în subordine nemijlocită un prim-adjunct, care este înlocuitorul său legal și șef al Statului Major, precum și un adjunct.

Prim-adjunctul și adjunctul au rang de subsecretar de stat și sunt numiți de președintele României, la propunerea directorului Serviciului de Protecție și Pază, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Serviciul de Protecție și Pază are în compunere un Stat Major și structuri operative necesare îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de lege, care sunt subordonate ierarhic numai conducerii serviciului.

În prezent, directorul SPP este Lucian Pahonțu. El a fost numit în această funcție de fostul președinte al României, Traian Băsescu, în decembrie 2005.

 Sinteza declarațiilor din ședința de Guvern:

- O parte dintre probleme vor trebui rezolvate în Parlament.

- Am avut o întâlnire extrem de bună cu comisarul european Corina Crețu.

-  Un alt punct de vedere de pe ordinea de zi este aprobarea regulamentului cadru pentru salariații din învățământ.

- Vom aproba de asemenea măsuri de reorganizare a Guvernului.

- Am primit o scrisoare semnată de peste 80 de ONG-uri privind măsuri pentru ordinele de protecție. Am avut discuții cu ministerele implicate și am cerut să urgentăm legea privind combaterea violenței în familie.

- Am transmis Serviciului de Pază și Protecție încă de luni seara că nu vreau să beneficiez de protecție. Înțeleg că toți miniștrii au aceeași opțiune și am comunicat deja acest lucru. Vom îndeplini formalitățile legale în acest sens. Nu am nicio problemă cu ofițerii SPP a căror muncă o respect și nici cu instituția, însă aceasta este decizia mea. Nu sunt singurul demnitar care a optat în acest sens.

Ce s-ar putea discuta în ședința de Guvern

Noul Executiv ar urma să discute despre amânarea depunerii formularului 600 până la sfârşitul lunii martie. În acest interval, ar urma să fie găsită o soluţie pentru eliminarea acestui formular, anunșa noului ministru al Finanţelor, Eugen Teodorovici, la începutul săptămânii.

Luni seară, după ceremonia de depunere a jurământului la Palatul Cotroceni, Viorica Dăncilă a avut o întâlnire la Palatul Victoria cu noii miniştri, cărora le-a cerut să îi prezinte lunar un raport privind stadiul implementării programului de guvernare. Ea le-a solicitat noilor miniştri să pregătească cu seriozitate şedinţa de guvern de miercuri, informează News.ro.

Totodată, Viorica Dăncilă i-a cerut ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, să prezinte până marţi soluţia pentru rezolvarea problemei privind formularul 600.

„Îmi doresc ca miercuri să adoptăm actele normative necesare pentru a pune capăt discuţiile îndreptăţite care au avut loc în spaţiul public referitor la acest subiect”, a spus premierul.

Marţi, ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a spus că românii nu mai trebuie să depună Formularul 600, în condiţiile în care Guvernul va găsi soluţii în acest sens.

„La şedinţa de Guvern de mâine, va fi discutată o OUG prin care vom amâna acest formular până la final de martie, timp în care vom încerca să găsim cea mai bună soluţie pentru ca acest lucru să nu se mai întâmple. În această perioadă, nimeni nu mai trebuie să mai depună acest formular. (...) Noi spunem clar că vom găsi o soluţie pentru a nu se mai depune acest formular. Nu are rost ca cineva să mai stea pe drumuri pentru a depune un astfel de formular”, a declarat Teodorovici.

 Declaraţia trebuie depusă până la 31 ianuarie 2018 de către cei care în 2017 au obţinut venituri din activităţi independente echivalente cu cel puţin 12 salarii minime pe an din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din asocieri cu persoane juridice, din investiţii sau din alte surse. Declaraţia poate fi depusă online, cu certificat digital, sau prin Spaţiul Privat Virtual.

Formularul 600 a stârnit controverse în ultimele săptămâni, întrucât impune unor persoane în 2018 contribuţii la CAS şi CASS, indiferent de veniturile din aceste surse obţinute în acest an, condiţia fiind să fi avut anul trecut venituri de acest tip peste plafonul de 22.800 de lei pe an.