Președintele PNL avertizează: Dacă nu se iau măsuri, există un risc de recesiune
"Propunerile pe care le am făcut sunt cele pe care le fac având în vedere experienţa din 2008 şi când am luat decizii bune, în 2020. Dacă vrem să nu intrăm într-o criză majoră în perioada următoare, sunt două propuneri: prima, de a reduce TVA pentru a ajuta lupta cu inflaţia şi a doua - de a reduce contribuţiile. (....) Este important ca deficitul bugetar să rămână la 5,84% sau chiar mai mic. Altfel, semnalul este greşit pentru pieţe şi vedem că dobânzile la care se împrumută statul român sunt în creştere.(...) Noi susţinem o măsură care să ajute, nu doar de ochii lumii (...) Eu vorbesc de măsuri pentru toată economia, pentru toţi românii", a declarat Cîţu, marţi, la Senat, potrivit Agerpres.
El a explicat că economia României a încetinit în trimestru patru din 2021 şi deja suntem într-un "tăvălug".
"Banca centrală a dat un semnal clar că este o problemă cu inflaţia. Banca centrală a schimbat discursul de inflaţie temporară la un şoc permanent. De aceea, vine cu creştere de dobândă. Întrebarea, acum, pentru toţi economiştii este până unde va merge banca centrală cu dobânzile pentru că, dacă rămân aici unde sunt, în teritoriul negativ....Eu nu am văzut, dar poate există undeva vreo teorie economică care spune că poţi să reduci inflaţia cu dobânzi negative. Eu ştiu că ai nevoie de dobânzi pozitive, ceea ce înseamnă că mai e mult de crescut la dobânzile din România", a mai spus Cîţu.
Întrebat dacă există un risc de recesiune, Cîţu a răspuns "Dacă nu se iau măsuri acum de a stimula economia, există un risc".
Referindu-se la propunerea de reducere a TVA, Cîţu a subliniat că aceasta trebuie să fie generalizată.
"Dacă vrem să facem ceva să ajutăm, e vorba de TVA. Acolo putem să reducem ceva. E vorba de un TVA generalizat. Dacă mergem, punctual nu ajutăm", a a adăugat Cîţu.
El a subliniat că este îngrijorat de "sănătatea întregii economii".
"Pe mine mă îngrijorează, şi trag un semnal de alarmă, sănătatea întregii economii pentru că deja avem semnale că o estimare de creştere economică de 4,2 % în 2022 este puţin optimistă şi ca să susţinem la 4,2% deja avem nevoie de susţinere investiţii, e nevoie de a susţinerea puterii de cumpărare a românilor, de aici propunerea cu reducerea contribuţiilor. (...) În acest context când dobânzile cresc, când ai şi inflaţie ai şi conflictul acesta care poate nu se va materializa, dar sunt riscuri peste tot, eu zic că e mai bine să te pregăteşti pentru ceea ce e mai rău şi, apoi, să speri pentru ceea ce e mai bine. Întotdeauna strategia aceasta a funcţionat pentru 2020 -2021", a adăugat Cîţu.