Judecătorii CCR au decis. Parlamentarii își primesc înapoi pensiile speciale

Galerie foto

Astfel, parlamentarii vor avea din nou pensii speciale, iar foștii parlamentari și-ar putea primi înapoi banii pierduți inclusiv pentru perioada în care s-a aplicat legea și au rămas fără pensii.

Conform unor surse, decizia a fost luată cu majoritate de voturi, motivul principal fiind legat de nerespectarea procedurii esențiale pentru adoptarea legii - respectiv pentru că a fost în procedură comună prea rapidă.

”Legea criticată a fost adoptată în cadrul procedurii generale într-o singură zi, cu încălcarea tuturor termenelor, ceea ce reprezintă o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său” - se arată în decizia Curții Constituționale.

Peste 70 de foşti parlamentari au acţionat în instanţă Legea 7/2021 pentru modificarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor prin care au fost eliminate pensiile speciale.

Trebuie precizat faptul că trei dintre judecătorii Curții Constituționale care au decis soarta pensiilor speciale ale foștilor parlamentari sunt .. foști parlamentari.

Este vorba despre chiar președintele CCR, Valer Dorneanu, dar și despre judecătorii Marian Enache și Varga Attila.

Fostul primar al Clujului, Gheorghe Funar, a fost și senator timp de 4 ani. Pentru un mandat primea, până în februarie anul trecut, o pensie specială de aproximativ 4.000 de lei. Mai are si pensia normală de încă 4.000 de lei.

Gheorghe Funar, fost senator: ”Aceste pensii nu sunt uriașe cum se vehiculează. Ele sunt printre cele mai mici, comparându-ne cu beneficiarii de pensii speciale”.

Reporter: Și dacă o comparăm cu pensie medie a unui cetățean de rând? E mare, e mică?

Gheorghe Funar, fost senator: ”ăăă...e din păcate...comparativ cu marea majoritatea cetăenilor pare mare. Dar dacă comparați această sumă cu pensia pentru Holocaust, în sumă de 750 de dolari, fără să fi lucrat, fără să fi făcut ceva...”

Sunt peste 200 de foști parlamentari care au atacat în instanță legea care le-a tăiat pensiile speciale, în februarie anul trecut. Curtea Constituțională a decis acum că legea prin care li s-au tăiat aceste venituri este neconstituțională. Și, cel mai probabil, foștii aleși își vor primi banii înapoi. Inclusiv pe ultimele 15 luni, perioada în care n-au beneficiat de acest drept.

Andrei Dumitrescu, avocat al foștilor parlamentari: ”Ne-am întoarce la normalitatea legii pe care a suprimat-o această lege. Efectul corect este ca prin declararea nulității sau constatarea nulității acestor ordine, trebuie să ne întoarcem la situația anterioare emiterii lor”.

Inițatorii de atunci, parlamentarii Anghel Stanciu și Petrea Daea, spun că prin instituirea acestor pensii speciale, Parlamentul României s-a aliniat instituțiilor de rang similiar din restul Europei. Ca fost parlamentar timp de 6 mandate, Anghel Stanciu primea 10.000 de lei, pe lângă pensia din contribuții de 6.000 de lei.

Anghel Stanciu, fost parlamentar PSD: ”Sunt o serie de restricții pe care le au parlamentarii și în momentul de față. Sunt unii colegi care au nevoie de a-și îngriji sănătatea și de a fi recompensați de statutul social pe care l-au avut abandonându-și și afacerile și activitatea”.

Unii aleși au evitat subiectul.

Petre Daea, fost parlamentar PSD: ”Nu, nu, nu intru în discuția asta” Reporter: Dar ați fost și dvoastră între cei care au contestat Petre Daea: ”Nu, nu, nu intru ... (închide telefonul)”

Irina Loghin, fost senator și deputat PRM: ”Vă rog frumos, nu mă băgați în așa ceva, nu.” Reporter: Dar știu că și dumneavoastră... Irina Loghin: ”Păi dar nu-i menirea mea. Eu sunt cântăreață. Am fost acolo în politică, dar am făcut altceva”.

Decizia trebuie motivată și publicată în Monitorul Oficial. Abia dupa publicarea deciziei, o nouă lege ar putea fi discutată în Parlament.

Statul plătea aproape 40 de milioane de lei anual pentru pensiile speciale ale foștilor deputați și senatori. Printre ei, și Eugen Nicolicea, Gabriel Oprea ori Adrian Năstase.

 

Ce motive de neconstituționalitate au invocat avocații foștilor parlamentari

Avocații foștilor parlamentari au susținut ca “există multiple critici extrinseci de constituționalitate”.

Prima ar fi încălcarea procedurilor parlamentare (ART 64 și 65 din Constituție). Proiectul de lege adoptat prin care s-au tăiat pensiile speciale a avut un parcurs parlamentar de o singură zi - susțin avocații. Deși pentru raport au fost fixate 7 zile, de fapt, s-a adoptat a doua zi, au spuns ei.

”Suntem în prezența unei situații în care comisia parlamentară nici nu era constituită legal, nu avea componentă stabilită. Și mai mult, proiectele de legi au fost contopite într-unul singur. Întrebarea care se pune este dacă s-a derulat procedura comună sau procedura de urgență? S-a dat răspunsul că a fost o procedura de drept comun. Iar ce s-a întâmplat e că s-a ajuns la o procedura fulger, cu titlu de drept comun. Să pretindă că este de drept comun și să se desfășoară din 24 de ore, este cea mai flagrantă metodă de încălcare a procedurilor parlamentare” - au mai afirmat avocații foștilor parlamentari în fața judecătorilor Curții Constituționale.

 Al doilea motiv de neconstituționalitate invocat de avocați a fost încălcarea dispozițiilor privind cvorumul.

”Pentru o lege organică, Parlamentul s-a comportat pentru această ședința ca unul unicameral, în sensul că prezența și voturile au fost contabilizate la un loc, fără diferențe între Camera Deputaților și Senat. Și nu s-a respectat regula de 50% +1 din fiecare cameră” - au mai spus avocații.

Iar al treilea motiv este încălcarea normelor de tehnică legislativă.

”Ce s-a întâmplat în cazul nostru e de râs, dacă n-ar fi de plâns. Nu a existat un aviz al Guvernului României strict pe proiectul de lege adoptat și care a venit ulterior adoptării. Indemnizația de vârstă intra sub protecția constituțională, bazându-ne pe practica Curții Constituționale. Decizia 900/2020 asimilează pensiile de serviciu anumitor categorii (magistrați, militari) cu regimul juridic de care se bucura celelalte categorii socio-profesionale (parlamentari, foști președinți, etc)” - au mai spus avocații.

Avocatul Parlamentului: Criticile sunt nefondate  

În replică, avocatul Camerei Deputaților și Senatului au spus că toate aceste critici sunt nefondate.

”Nu reprezintă vicii de neconstituționalitate care sa afecteze claritatea și predictibilitatea legii. Avizele au fost cerute, dar oricum au doar rol consultativ. Despre procedura accelerată, vă rog să observați că din actele depuse la dosar reiese procedura normală, și toate partidele parlamentare au avut un punct de vedere comun. 

Se face analogie între situația parlamentarilor și cea a magistraților. Că ar exista aceleași incompatibilități și interdicții. Nu sunt aceleași. Parlamentarii au puține restrictii, pot fi numiți și în alte funcții, în timp ce magistrații nu, cu excepția învățământului superior. Doar președintele României are o interdicție mai strictă. La parlamentari sunt mult diminuate față de categoria magistraților. Nu pot face echivalența între “independența justiției” și “orice mandat imperativ este nul”. Ci, practic, pe parlamentar îl eliberează de orice fel de obligație.” - a mai afirmat avocatul Parlamentului în fața judecătorilor Curții Constituționale.