Legea privind măsurile fiscal-bugetare a fost promulgată de Klaus Iohannis. Ciolacu: „S-a terminat cu privilegiile la stat!”
Galerie foto
Pe 26 septembrie, Guvernul şi-a angajat răspunderea pe acest pachet de măsuri.
Pachetul de măsuri fiscal-bugetare are ca obiectiv să reducă "risipa bugetară" şi să pună punct modului în care "cei puternici şi cu foarte mulţi bani se credeau de neatins", declara, pe 26 septembrie, prim-ministrul Marcel Ciolacu.
"Vă spun cu toată responsabilitatea: de astăzi, s-a terminat cu dubla măsură! S-a terminat cu privilegiile la stat! S-a terminat cu excepţiile peste excepţii din mediul privat! Şi mai ales - s-a terminat cu banii făcuţi uşor din evaziune fiscală! La fel ca toţi românii, şi eu m-am săturat de ipocrizie. M-am săturat să aud că dacă nu ai privilegii, dacă nu eşti şef la stat, atunci nu mai poţi munci. Sau că, dacă nu ai ajutoare de stat, subvenţii ori facilităţi fiscale, atunci dai faliment sau ai voie să încalci legea. M-am săturat să văd că unii îşi încasează lună de lună salariul, fără să aibă vreo performanţă, în vreme ce alţii trebuie să muncească pe rupte pentru acel salariu. M-am săturat să văd cum unii îşi pot plăti corect toate taxele, contribuţiile şi impozitele, iar alţii urlă ca din gură de şarpe că nu se poate să fii corect! Trebuie să înţelegem cu toţii că, aşa cum a fost până acum, statul român nu poate merge mai departe! Nu mai putem să ne minţim unii pe alţii, nu mai putem să ne facem că facem, nu mai putem să cerem mereu... fără să dăm nimic în schimb! Trebuie să punem tot sistemul pe baze corecte şi echitabile pentru toţi cei care muncesc, indiferent unde muncesc - la stat sau la privat!", a transmis atunci Marcel Ciolacu.
Pe 29 septembrie, USR, Forţa Dreptei şi doi parlamentari ai PNL au semnat sesizarea la CCR cu privire la pachetul de legi pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament.
Pe 18 octombrie, Curtea Constituţională a României a respins sesizarea. Preşedintele CCR, Marian Enache, a explicat la acea dată că procedura de adoptare a legii privind măsurile fiscal-bugetare, prin angajarea răspunderii Guvernului, a respectat exigenţele Constituţiei şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
"Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic şi unitar, respectiv creşterea veniturilor la bugetul public naţional şi reducerea cheltuielilor statului. În cadrul examenului de constituţionalitate, sub aspect extrinsec, s-a conchis că procedura de adoptare a legii, prin angajarea răspunderii Guvernului, a respectat exigenţele Constituţiei şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale. De asemenea, sub aspect intrinsec, Curtea a reţinut că dispoziţiile legale, în mod punctual criticate de autorii obiecţiei de neconstituţionalitate, au fost adoptate în marja de apreciere şi de oportunitate de care legiuitorul dispune în materie financiar-fiscală. Prin urmare, judecătorii constituţionali au decis, cu majoritate de voturi, că obiecţia este neîntemeiată, că legea în ansamblul său este constituţională, declarând respingerea obiecţiei", arăta Marian Enache.