Florin Cîțu: ”Urmează o criză economică cel puțin la fel de dură ca cea din perioada 2009-2012”
Într-un mesaj transmis pe Facebook, liberalul susține că Guvernul PSD-PNL a luat măsuri care vor face ca această criză ”să fie și mai dură”, respectiv creșterea fiscalității, ”intervenția directă cu bocancii a statului asupra mecanismelor pieței” și compensarea facturilor la energie
Mesajul complet al lui Florin Cîțu:
”Ce ne așteaptă în perioada următoare? Două scenarii sunt posibile. Primul - cel prezentat de oficiali - totul va fi bine, stați liniștiți la locurile dumneavoastră, are grijă statul de toți etc...
Al doilea - pe care l-am prezentat de la începutul anului- urmează o criză economică cel puțin la fel de dură că cea din perioada 2009-2012. Din păcate, măsurile adoptate după 1 aprilie 2022 (când nu mai eram la conducerea PNL), creșterea fiscalității, intervenția directă cu bocancii a statului asupra mecanismelor pieței și compensarea facturilor la energie, vor face această criză să fie mai dură și revenirea economiei, a dobânzilor și a inflației să fie întârziată cu cel puțîn 16 luni.
Dacă luăm în considerare varianta a doua , în care cred, există doar două măsuri importante care ne pot ajuta - reducerea fiscalității și dereglemenarea piețelor.
Până acum toate deciziile luate au mers în direcția opusă - suprareglementare și suprataxare. Cu astfel de decizii ne ducem cu viteză spre faliment (piețele financiare ne-au spus-o deja săptămâna trecută când nu au vrut să ne dea bani decât foarte foarte scump).
Iar în ceea ce privește măsurile adoptate de UE, în marea majoritate, vor adânci criza economică și vor întârzia revenirea”.
Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor a transmis că Fondul Monetar Internațional a revizuit pozitiv prognoza de creștere economică a României pentru 2022.
“Am pornit de la o prognoză de 2,2% în primăvară când raportul World Economic Outlook al FMI prezenta o perspectivă rezervată asupra creșterii economice, pe fondul contextului internațional și al apropierii de conflictul armat de la granița noastră. Și iată, astăzi, suntem la 4,8% prognoză, iar cele peste două puncte procentuale rectificare pozitivă a prognozei de creștere economică reprezintă o confirmare a abordării corecte pe care Guvernul o are în raport cu situația de la nivelul întregii Uniuni Europene. Semnalele bune din partea partenerilor externi sunt validări ale deciziilor de politică fiscal-bugetară și financiară pe care le luăm de la preluarea mandatului. Traversăm o perioadă de criză și incertitudine, suntem stat membru, ne aliniem Europei, ne raportăm la regiune și urmărim evoluțiile externe, dar asigurarea stabilității economice se face de aici, de la București și vom continua să facem acest lucru. Reformele cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență sunt în termenele stabilite și vor contribui semnificativ la misiunea pe care o avem, la fel și măsurile de sustenabilitate fiscală, alături de managementul investițiilor publice și consolidarea bugetară”, a spus Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.
Conform sursei citate, ”Comitetul Executiv al FMI a apreciat importanța implementarii unor politici macroeconomice prudențiale pentru asigurarea stabilității și, totodată, stimularea reformelor structurale pentru susținerea creșterii economice”.