Experții avertizează: pericolul suprapunerii campaniilor electorale

Expert Forum consideră că suprapunerea perioadelor de campanie electorală pentru alegerile parlamentare și cele prezidențiale reduce eficiența implementării regulilor privind finanțarea campaniilor electorale, dar și a activităților de monitorizare a veniturilor și cheltuielilor, potrivit unei analize trimise Știrilor PRO TV.

Reduce în același timp capacitatea instituțiilor publice responsabile - dar și a observatorilor - de a monitoriza desfășurarea campaniei și abaterile de la normele legale, mai spus experții.

În timpul campaniei electorale, care începe cu 30 de zile înaintea datei alegerilor, legislația stabilește clar ce tipuri de materiale de promovare se pot plăti și utiliza, limitează semnificativ utilizarea materialelor de promovare stradală (outdoor) și interzice folosirea de materiale produse în regie proprie.

Dacă înainte de începerea campaniilor electorale, se pot folosi bannere, billboard-uri, corturi, afișaj prin intermediul panourilor electronice, mașini colantate etc, în timpul campaniei acestea nu se pot utiliza.

Mai mult, în timpul campaniei electorale, toate materialele produse trebuie marcate cu numele entității care le-a comandat, numărul de exemplare (dacă este cazul) și codul mandatarului financiar. După alegeri, competitorii electorali sunt obligați să includă în raportare și lista de materiale de promovare folosite și lista furnizorilor cu care au lucrat. În afara campaniei, aceste reguli nu se aplică.

”Este nerealist să credem că alegătorii pot delimita clar cele două tipuri de campanii”

În contextul alegerilor din noiembrie și decembrie, eficiența acestor reguli este redusă, printre altele, de faptul că perioada de campanie electorală pentru prezidențiale începe mai devreme decât cea pentru parlamentare și că cele două campanii se suprapun parțial.

Pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, campania a început vineri, 25 octombrie și se încheie pe 23 noiembrie, ora 7. În schimb, pentru alegerile parlamentare începe pe 31 octombrie și se încheie pe 30 noiembrie, ora 7. Deși competitorii electorali nu mai pot folosi materialele de promovare stradală menționate mai sus pentru prezidențiale începând cu 25 octombrie, le pot folosi o perioadă pentru promovarea la parlamentare, în condițiile descrise mai sus.

În mod similar, pot folosi materiale de promovare outdoor, fără a se considera promovare electorală în pauza dintre cele două tururi de alegeri prezidențiale, perioadă care se suprapune parțial cu cea de campanie pentru parlamentare. EFOR a observat că există partide care au ales să se promoveze pentru parlamentare cu corturi după 25 octombrie, dar a constatat și cazuri în care corturile folosite pentru promovare înainte de începerea campaniei pentru alegerile prezidențiale nu au fost ridicate de pe spațiul public după aceasta dată, contrar normelor legale (în cazul AUR).

Având în vedere că partidele care cheltuie cei mai mulți bani pentru finanțarea campaniei sunt aceleași la ambele alegeri – potrivit legii sunt alegeri diferite, deci competitori diferiți – este clar că obțin un avantaj, întrucât se pot promova în continuare prin mai multe mijloace, chiar dacă nu folosesc vizibil numele unui candidat la președinție.

Este nerealist să credem că alegătorii pot diferenția clar cele două tipuri de campanii și că regulile privind egalitatea de șanse între competitori nu sunt afectate, iar experiența negativă de la alegerile din iunie a demonstrat deja acest lucru.

”Modul în care a fost construit calendarul electoral este unul păgubos”

O altă problemă pe care o semnalăm este faptul că partidele vor putea continua campania electorală pentru parlamentare pe 24 noiembrie, când se votează pentru președinte sau pot face campanie pentru candidații la președinție pe 1 decembrie, când se votează pentru parlamentare.

Conform legii, continuarea campaniei în ziua alegerilor se sancționează, dar dacă vorbim de campanii/alegeri diferite această regulă nu se aplică, iar competitorii se pot folosi de acest pretext pentru a se promova.

Nici nu este nevoie să se facă referire la numele unui anume candidat, întrucât promovarea partidului de care este susținut poate avea un efect similar. În plus, un candidat la parlamentare, care nu ar avea dreptul să se promoveze pe 1 decembrie, poate participa la dezbateri electorale radio/TV ca reprezentant desemnat al unui candidat la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, ceea ce reduce de facto efectul restricțiilor privind continuarea campaniei și capacitatea instituțiilor abilitate de a monitoriza și sancționa încălcarea legii.

Astfel, considerăm că modul în care a fost construit calendarul electoral, din rațiuni politice, este unul păgubos pentru competiția electorală și pentru transparența finanțării politice.

Principalii beneficiari sunt partidele de la putere, precum și cele care beneficiază de subvenții, pe care le pot folosi pentru promovarea partidului, în modul arătat mai sus. Această situație trebuie pusă și în contextul în care guvernul a mărit nejustificat în septembrie bugetul pentru subvenții cu 73 de milioane de lei, ajungând la un total de 387 de milioane de lei, un record absolut.

Subvențiile pot fi folosite pentru finanțarea partidului sau pot fi transferate în campanie, pentru cheltuieli electorale; dacă vorbim de finanțarea partidelor, acestea pot continua să se promoveze fără a declara cheltuieli electorale chiar și în timpul perioadei de campanie, prin contracte pentru presă și propagandă, de exemplu.

Luând în calcul aceste considerente, reglementările privind finanțarea campaniei își pierd parțial din eficiență, iar raportările pentru costurile campaniei electorale reflectă doar parțial dimensiunea reală a cheltuielilor. În acest context, solicităm competitorilor electorali să dea dovadă de integritate și transparență și să nu abuzeze de contextul creat de acest calendar electoral elaborat arbitrar pentru a servi unor interese politice.