Eugen Tomac a deschis o acţiune în justiţie împotriva Consiliului UE, în ceea ce privește aderarea României la Schengen
Astfel, în calitate de europarlamentar, Eugen Tomac a deschis o acţiune la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în legătură cu neacceptarea României de a deveni membră a spaţiului Schengen.
„Nu putem accepta ca un singur stat să sfideze Tratatele Uniunii Europene şi legislaţia Schengen şi să blocheze, la periferia Uniunii Europene, o naţiune de peste 20 de milioane de cetăţeni europeni'', a explicat europarlamentarul Eugen Tomac.
Documentele au fost depuse şi înregistrate, luni, la Tribunalul UE, care este o instanţă specializată a CJUE, cu sediul la Luxemburg.
Tomac a explicat că acţiunea sa nu opreşte procesul de negociere a României cu Austria şi nici al Bulgariei cu Olanda.
„El doar va scoate în evidenţă lipsa de loialitate a unor guverne şi instituţii europene faţă de Tratat şi legislaţia europeană. (...) Va obliga Consiliul Uniunii Europene să adopte decizia corectă de acces al României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, proces amânat nejustificat de mai bine de 12 ani”, a explicat Eugen Tomac.
Europarlamentarul cere Curţii să constate nelegalitatea deciziei implicite în urma votului de pe 8 decembrie 2022, prin care Consiliul a decis împotriva aplicării integrale a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în România.
Drept rezultat, dacă decizia prin care României i se refuză aderarea la Spaţiul Schengen va fi considerată una nelegală prin anularea acesteia de către Curte, un nou vot cu privire la aceeaşi decizie nu va mai putea fi un vot politic, ci un vot tehnic, care să ţină cont strict de condiţiile de evaluare Schengen, pe care România le îndeplineşte, respectiv va fi un vot pozitiv.
Tomac susţine că principalul său argument se regăseşte în Tratatul de aderare, care prevede că „Dispoziţiile acquis-ului Schengen ... se aplică pe teritoriul fiecăruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condiţiilor necesare aplicării tuturor părţilor în cauză din acquis".
„Evaluarea a avut loc şi rezultatul acesteia a fost favorabil. Astfel, din modul în care este formulat acest articol, Consiliul are obligaţia de a pronunţa o decizie favorabilă. O altfel de interpretare ar face ca acest articol să devină absurd, pentru că o evaluare nu ar mai avea niciun rol, dacă, indiferent de rezultatul acesteia, decizia Consiliului rămâne una arbitrară, politică. O altfel de interpretare ar putea duce la situaţia absurdă în care un stat care a fost evaluat negativ poate primi un vot pozitiv pentru aderarea la Spaţiul Schengen'', explică în continuare Tomac, conform Agerpres.
El mai invocă, între altele, principiul cooperării loiale între statele membre şi principiul cooperării loiale între instituţiile Uniunii conform TFUE, libertatea de circulaţie a persoanelor şi a mărfurilor din acelaşi tratat, principiul egalităţii de tratament şi principiul nediscriminării din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene.