După scandalul privind respingerea Dianei Șoșoacă, PSD vrea să modifice legea. Contestațiile se mută de la CCR

Potrivit proiectului contestațiile nu se vor mai depune la CCR ci la Înalta Curte. Completul de judecători va decide cu citarea părților în mod definitiv.

Iar validarea alegerilor va fi făcută de CCR cu o majoritate de 6 din 9 voturi, ca în cazul referendumului. Inițiatorul modificărilor, senatorul Robert Cazanciuc, propune ca deciziile Biroului Electoral Central privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor la prezidențiale să nu se mai conteste la Curtea Constituțională ci la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde completul de judecători va decide, cu citarea părților, în mod definitiv. Totodată, propune ca dosarele de candidaturi să fie transmise de către BEC Curții Constituționale pentru verificarea procedurii, potrivit documentului depus la Camera Deputaților. O a doua modificare se referă la stabilirea unei majorități calificate de două treimi din numărul judecătorilor CCR pentru emiterea hotărârii privind respectarea procedurii de alegere a președintelui țării. Asta înseamnă că va fi nevoie de 6 voturi din 9. Este, spune inițiatorul, o garanție suplimentară de protejare a dreptului de a fi ales în funcția de șef al statului, asemeni majorității cerute în cazul validării refendumului. Iar a treia modificare se referă la introducerea unei excepţii, în acest caz, de la regula generală potrivit căreia dezbaterile CCR au loc fără citarea părților. Proiectul ar urma să fie adoptat în Parlament cât mai rapid, spune premierul Marcel Ciolacu. Marcel Ciolacu, Prim-Ministru: ~Privește viitorul, nu trecutul, ca orice lege, cred că e corect ca orice candidat să meargă cu un avocat să explice, e un drept să te poți apăra”. După apariția motivării oficiale a respingerii candidaturii sale la prezidențiale, europarlamentarul Diana Șoșoacă a sunat, într-o intervenție live pe Facebook, mai mulți candidați la prezidențiale, pentru a le propune să se retragă din cursă astfel încât tot procesul să fie reluat.

Niciunul nu a dat cursul solicitării. Între timp, Parchetul General s-a autosesizat după declarațiile făcute de Diana Șoșoacă pe canalul său de Youtube, în care ar fi promovat nu doar Mișcarea Legionară și pe Corneliu Zelea Codreanu, ci și mesaje antisemite.

Procurorii fac cercetări pentru o posibilă încălcare a legii care combate antisemitismul și interzice promovarea celor care au comis crime împotriva umanității. Pedeapsa în aceste cazuri ar fi închisoare - între trei luni și trei ani - și interzicerea unor drepturi. Deocamdată, ancheta este în faza urmăririi penale în rem, fiind investigată fapta. Diana Șoșoacă ar putea fi chemată de procurori să dea explicații.

Însă până atunci a respins într-o reacție pe contul său de socializare toate acuzaţiile. Eurodeputata nu poate fi însă urmărită penal fără ca Parlamentul de la Strasbourg să îi ridice imunitatea. Iar ca asta să se întâmple este nevoie ca Ministerul Public să solicite acest lucru în mod oficial. Procedura, aplicată deja în alte zeci de cazuri, presupune ca solicitarea să fie anlizată mai întâi de comisia pentru afaceri juridice, care ar trebui să o asculte și pe Diana Șoșoacă.

Iar apoi Comisia poate decide în spatele ușilor închise recomandarea de a-i fi ridicată sau nu imunitatea. Dar decizia o ia plenul Parlamentului european prin vot. Până acum, susțin surse europarlamentare, solicitările de ridicare a imunității au fost acceptate în totalitate, atunci când a fost vorba despre anchete judiciare.