DOCUMENT. Legea care prevede că abuzul în serviciu poate fi incriminat fără prag valoric a fost promulgată

Pe 28 iunie, Camera Deputaţilor a reexaminat şi readoptat actul normativ, după ce Curtea Constituţională a decis admiterea parţială a unei sesizări privind modificarea Codului penal, prin care infracţiunea de abuz în serviciu poate fi incriminată şi fără să existe un prag valoric, judecătorul fiind cel care poate decide în legătură cu gravitatea faptei.

Actul normativ promulgat de către preşedintele Klaus Iohannis poate fi accesat aici:

CCR a stabilit pe 17 mai că „instanţele judecătoreşti pot remedia prin interpretare – cu luarea în considerare a deciziilor Curţii Constituţionale – inconsistenţele şi incongruenţele existente în textele de incriminare”, potrivit comunicatului de presă de atunci al instituţiei, citat de News.ro.

Citește și

ICCJ sesizează CCR după modificările Codurilor Penale și eliminarea pragului pentru abuzul în serviciu

„Astfel, chiar dacă legiuitorul nu a reglementat un anume prag valoric al pagubei sau o anumită intensitate a vătămării intereselor legitime ale persoanelor fizice/ juridice pentru reţinerea infracţiunilor de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu, aspect care, în jurisprudenţa anterioară a Curţii Constituţionale nu a atras neconstituţionalitatea normei în cadrul controlului a posteriori de constituţionalitate, acţiunea instanţelor judecătoreşti – concordantă cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale – este de natură să menţină şi să consolideze prezumţia de constituţionalitate a textului, care trebuie să îmbine într-un mod armonios aspectele de tipicitate obiectivă şi subiectivă a infracţiunii”, mai arată sursa citată.

Prin urmare, legea promulgată de către şeful statului prevede la art. 297 că „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

De asemenea, articolul 298 „Neglijenţa în serviciu” stipulează că „fapta funcţionarului public care, din culpă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”, conform actului normativ promulgat.

Legea promulgată reglementează şi aspectele care ţin de conducerea unei maşini în stare de ebrietate.

„Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă”, conform sursei menţionate.

De asemenea, la după art. 336 a fost introdus un nou articol care prevede că:

„(1) Fapta conducătorului unui vehicul de a consuma alcool sau alte substanţe psihoactive, după producerea unui accident de circulaţie care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, până la recoltarea mostrelor biologice, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

(2) Dacă persoana aflată în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) efectuează transport public de persoane, transport de mărfuri periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obţinerea permisului de conducere sau în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

(3) Nu constituie infracţiune consumul de substanţe psihoactive, după producerea accidentului de circulaţie şi până la recoltarea mostrelor biologice, dacă acestea sunt administrate de personal medical autorizat, în cazul în care administrarea acestora este impusă de starea de sănătate sau de vătămarea corporală a conducătorului auto”.

Pe 5 aprilie, Camera Deputaţilor a adoptat acest proiect de lege, însă el a fost sesizat la Curtea Constituţională care a decis admiterea parţială a sesizări pe data de 17 mai.

Astfel, pe 28 iunie, Camera Deputaţilor a reexaminat şi readoptat propunerea legislativă care aduce modificări legii 286/2009 privind Codul penal.