Deputații au adoptat ordonanțele de urgență ale Guvernului care modifică legile justiției

Este vorba despre OUG 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, precum și OUG 92/2018 pentru modificarea legilor justiției.

Camera Deputaţilor a adoptat pe articole, luni, ordonanţa de urgenţă 92/2018 care modifică legile Justiţiei, votul final urmând a fi dat miercuri. Toate amendamentele Opoziţiei au fost respinse, iar deputaţii au adoptat ordonanţa în forma Comisiei speciale pentru legile Justiţiei.

Potrivit celor adoptate, judecătorii şi procurorii vor putea fi eliberaţi din funcţie şi în cazul neîndeplinirii condiţiei privind buna reputaţie. De asemenea, a fost abrogată, la propunerea PSD, prevederea din Legea 303/2004 care se referă la auditarea sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată.

Textul abrogat prevedea că "sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la fiecare doi ani, sub conducerea Ministerului Justiţiei şi cu implicarea societăţii civile şi a organizaţiilor profesionale ale magistraţilor, iar concluziile auditului sunt publice".

Citește și

Raportul tehnic MCV: "Ministrul Justiţiei poate schimba toţi procurorii DNA"

Totodată, a fost abrogată şi atribuţia colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a propune Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii care vor face parte din comisiile de concurs pentru promovarea în funcţia de judecător la ÎCCJ.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structură direcţii şi secţii conduse de procurori-şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul direcţiilor pot funcţiona secţii, servicii şi birouri, iar în cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori-şefi, prevede un alt text adoptat.

Procurorii din DIICOT şi DNA vor fi numiţi pe baza unui concurs, iar o condiţie este ca aceştia să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii trei ani şi să aibă o vechime de cel puţin 10 ani.

Un nou articol introdus prevede că "ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la "procurorul ierarhic superior" în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin acesta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia".

Tot la propunerea PSD au fost adoptate mai multe prevederi referitoare la detaşarea ofiţerilor sau agenţilor de poliţie pentru funcţionarea secţiei speciale.

"În vederea desfăşurării activităţilor specifice prevăzute de Codul de procedură penală, în cadrul Secţiei funcţionează, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor Secţiei, în limita posturilor prevăzute de lege. Detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se dispune la solicitarea procurorului şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, de către ministrul Afacerilor Interne, pe o perioadă de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din trei în trei ani, cu acordul acestora. Numirea în funcţii a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se face prin ordin al procurorului şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie", prevede textul adoptat.

De asemenea, aceştia au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie şi agenţii de poliţie, cu excepţiile prevăzute în prezenta lege, şi beneficiază, în mod corespunzător de drepturile prevăzute în OUG 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei. Salarizarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se realizează potrivit dispoziţiilor legale aplicabile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

A fost abrogată, la propunerea PSD, prevederea potrivit căreia "în situaţia în care mai multe sesizări privesc aceeaşi faptă şi aceeaşi persoană, sesizările se conexează".

Totodată, a fost decisă abrogarea, ca urmare a deciziei CCR, şi a prevederii care permitea continuarea detaşărilor pe perioada exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului UE.

Astfel, textul abrogat din OUG 92/2018 stipula că "prevederile art. I pct. 97 şi 98 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu referire la art. 58 alin. (11) şi (12) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data de 30 iunie 2019, data finalizării exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România" - articol abrogat ca urmare a deciziei CCR.

Prevederea referitoare la pensionarea judecătorilor şi procurorilor nu a fost modificată.

Potrivit OUG 92, pensionarea la 20 de ani vechime în magistratură a fost amânată până la 1 ianuarie 2020. Preşedintele comisiei, Florin Iordache, a spus că aşteaptă din partea CSM o evaluare, până când proiectul ajunge în dezbaterea Senatului, care este for decizional.

OUG 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat luni, pe articole, OUG 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.

Ordonanţa a primit, săptămâna trecută, raport de adoptare în Comisia pentru elaborarea legilor Justiţiei.

Comisia condusă de Florin Iordache a respins toate amendamentele depuse la această ordonanţă, majoritatea aparţinând Opoziţiei, şi a adoptat actul normativ în forma venită de la Guvern.

Potrivit ordonanţei, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie funcţionează cu 15 posturi de procuror.

Prin derogare de la dispoziţiile legale, până la finalizarea concursurilor organizate pentru numirea în funcţiile de procuror-şef al secţiei şi a celor de execuţie de procuror în cadrul secţiei şi validarea rezultatelor acestora, funcţiile de procuror-şef şi cel puţin o treime din funcţiile de execuţie de procuror vor fi exercitate provizoriu de procurori care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru numirea în aceste funcţii, selectaţi de comisia de concurs constituită în condiţiile art. 883 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, mai prevede ordonanţa.

Selecţia candidaţilor se realizează de comisia de concurs, printr-o procedură derulată în cel mult cinci zile calendaristice de la data declanşării acesteia de către preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Comisia de concurs îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a cel puţin trei membri.

"În cazul candidaţilor pentru funcţia de procuror în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, procedura de selecţie are în vedere următoarele criterii: integritatea candidatului, evaluarea activităţii ca procuror. Evaluarea integrităţii candidaţilor se face pe baza datelor existente la dosarul profesional, a documentelor depuse de candidat, a modului în care candidatul se raportează la valori precum independenţa Justiţiei, imparţialitatea magistraţilor, integritatea şi a aspectelor ridicate în cadrul interviului", se mai arată în ordonanţă.