Ministrul Mediului, Tanczos Barna, despre noua taxă de poluare, PET-uri şi împuşcarea urşilor

Vrea să legifereze o procedură rapidă prin care o echipă formată dintr-un vânător şi un jandarm să poată interveni pe loc şi să decidă imediat dacă ursul poate fi împuşcat sau tranchilizat.

De asemenea, ministrul mediului, invitat la emisiunea „Interviurile lui Vitalie”, difuzată exclusiv online pe stirileprotv.ro, spune că trebuie creată un fel de taxă locală în oraşele mari, pe poluarea maşinilor mai vechi de 15 ani. Cei care vor renunţa la maşini ar putea să primească o despăgubire care să reflecte valoarea maşinii pe piaţă.

De asemenea, Barna Taczos spune că râurile pline de PET-uri din România poluează şi deranjează ţările din vecinătate, de pildă, Ungaria.

Barna Tanczos: „Este o problemă internațională, asta se întâmplă și la granița România-Ungaria, unde crește nivelul apei și încep să transporte deșeurile noastre către țara vecină. Nu se întâmplă acestea spre România, apa curge încolo, spre Ungaria. Soluțiile sunt implementarea unor sisteme de gestionare a deșeurilor. Să fie duse în locuri autorizate deșeurile din fiecare gospodărie. Trebuie să avem grijă să nu aruncăm nimic în alba râurilor, toate aceste cantități sunt antrenate de ape și sunt duse în alte județe.”

Vitalie Cojocari: Mai mult decât atât, românii care poluează în România, poluează și în Ungaria, asta ne spuneți?

Barna Tanczos: „Da, asta se întâmplă. Și fabricile din zona de frontieră ar putea afecta țări vecine și invers. Se întâmplă și în cazul Bulgariei, unde toate investițiile pe Dunăre sunt făcute în baza unor investiții comune cu Bulgaria, pentru că poluarea nu este o problemă locală, este o problemă internațională și pot afecta relația dintre state. ”

Cum funcționează garanția pentru PET-urile cumpărate în magazine

 

Vitalie Cojocari: V-am întrebat pentru că aveți un proiect referitor la garanția pentru PET-uri. Ideea era destul de simplă, plătești o garanție în momentul în care cumperi suc, apă, pentru PET-ul respectiv, și o recuperezi, garanția este 50 de bani, la magazin. La o conferință de presă ați anunțat că veți prezenta programul în mai, suntem în iunie, ce s-a întâmplat?

Barna Tanczos: „Am avut mai multe întâlniri cu producătorii. Sunt entitățile care pun pe piață PET-ul, sticla, doza de aluminiu și comercianții care sunt cei care trebuie să gestioneze punctele de preluare. Cele două entități au avut mai multe întâlniri. Au încercat să stabilească relația de funcționalitate a sistemului. Multe elemente au fost clarificate. A rămas nestabilită partea de finanțare a sistemului. Ministerul trebui să dea o decizie. ”

Vitalie Cojocari: Adică, cine dă banii? Statul sau firmele?

Barna Tanczos: „Statul nu dă bani, este responsabilitatea producătorilor. Recuperarea deşeurilor este responsabilitatea clară a producătorilor, dar acest sistem nu poate fi făcut fără retaileri şi atunci există această balanţă, că trebuie să fie ambele tabere, ambele entităţi. Să fie implicate sută la sută, să vadă cum îşi recuperează partea investiţională, magazinul care trebuie să instaleze automate sau să instaleze acele locuri unde se face preluarea manuală. Săptămâna viitoare o să intrăm în Guvern. Am intrat în primă lectură. Sper să se nu se blocheze la un minister, termenul de implementare este un an, un an şi jumătate, înainte de sfârşitul anului 2022 sistemul să fie efectiv funcţional.”

Despre taxa sau impozitul de poluare

 

Vitalie Cojocari: Maşinile care poluează ar trebui să plătească un impozit. S-a stabilit vreo formă?

Barna Tanczos: „Concret, la discuţiile cu Comisia, România a primit o recomandare care nu se referă la taxă, nu se referă la impozit. Se referă la măsuri de descurajare a înmatriculărilor maşinilor mai vechi de 15 ani. Este o propunere a Comisiei. Este o contrabalansare a investiţiilor în autostrăzi, care nu sunt considerate investiţii verzi. România trebuie să asigure o infrastructură de transport verde, de a reduce poluarea şi pe autostradă, şi pe cealaltă infrastructură.”

Vitalie Cojocari: Şi cum o s-o implementaţi, aveţi vreo idee?

Barna Tanczos: „De aceea spun că nu este un impozit. Statul România trebuie să găsească soluţiile prin care descurajează înmatricularea maşinilor mai vechi de 15 ani. S-a precizat şi această vârstă a maşinilor. Din punctul meu de vedere, l-am împărtăşit şi colegilor din coaliţie, lucrurile nu pot fi restrânse la un impozit sau la o taxă. Statul trebuie să sprijine aceste familii care nu de bună voie folosesc aceste maşini de peste 15 ani. Mai mult de nevoie. Şi atunci trebuie să vină cu programe de susţinere. Să existe şi o altă impozitare a maşinilor foarte poluante. Este la început această discuţie în coaliţie. Recomandarea de la Comisie nu a venit neapărat spre ministerul Mediului, a venit spre ministerul transportului pe componentă de infrastructură. Dar trebuie să fie o decizie a tuturor ministerelor. Eu voi propune, când vom ajunge la o discuţie, două soluţii. O soluţie de susţinere a acelor care renunţă la maşinile poluante, mai vechi de 15 ani, o completare la programul Rabla. O completare care să aibă ca ţintă maşinile mai vechi de 15 ani. Unele dintre ele pot fi preluate de la Rabla. Şi poate o regândire a impozitării mijloacelor de transport. Impozitare care se face la nivelul unităţilor administrative teritoriale şi unde avem deja câteva exemple bune prin care un oraş, un municipiu a scos din circulaţie din parcări sute de maşini care sunt lăsate acolo de zeci de ani. Este exemplul municipiului Sfântul Gheorghe, care a lansat programul Rabla local. Trei mii de lei pentru orice maşină mai veche de o anumită vârstă şi predată la reciclare. Aceste programe locale ar putea fi sprijinite de minister din Fondul de Mediu şi în paralel, dacă se decide, un sistem de impozitare a maşinilor foarte poluante. Programul funcţionează dacă este comparativ cu valoarea maşinii. Degeaba venim cu un sprijin de 500 de lei dacă maşina pe piaţă valorează 1000 de euro.”

Vitalie Cojocari: Despre impozit, cum va arăta acesta?

Barna Tanczos: „Nu vreau neapărat să introduc un impozit. Majoritatea statelor din UE practică un sistem de descurajare a înmatriculării maşinilor vechi, poluante. România nu face parte din grupul celor 24 de state membre care au în diverse forme soluţii de descurajare. Astăzi, România nu are politică de descurajare. Trebuie să vorbim cu autorităţile publice locale, cu producătorii auto, care sunt din România sau cu dealerii auto care aduc din alte ţări. Trebuie vorbit cu oraşele care generează infrigement, de exemplu, Bucureştiul. Nu este corect ca taxa de poluare să fie plătită şi în vârf de munte în Munţii Făgăraş, unde nu avem probleme cu poluarea aerului şi să fie plătită şi în Bucureşti, unde infrigementul, penalitatea împotriva României este generată de sistemul de transport, sistemul de gestionare a calităţii aerului din Bucureşti. Sau Braşov, Cluj, Timişoara, Iaşi, oraşe mari.”

Vitalie Cojocari: Ar fi un fel de taxă locală pe poluare?

Barna Tanczos: „Trebuie analizată această alternativă pe taxă locală. Pot fi analizate şi variantele celorlalte state membre, în funcţie de gradul de poluare a fiecărui motor care circulă pe drumurile ţării respective. Sunt multe alternative. Suntem împinşi şi de Comisie pentru reducerea poluării. Nu cred că există undeva în Europa impozitul pe poluare introdus în preţul carburantului.”

Gunoaiele din București și lipsa strategiei de colectare selectivă

 

Barna Tanczos: „Este nevoie de o abordare strategică la nivelul Bucureştiului. Bucureştiul nu este un conglomerat de sectoare, este o capitală. Este tratat ca un întreg din afară, de la Comisie. Ce se întâmplă în Sectorul 1 nu are voie să se generalizeze la nivelul Capitalei. Capitala are nevoie de o strategie în Managementul Calităţii Aerului, în Managementul Deşeurilor. Această Capitală nu are un sistem propriu de sortare şi depozitare. Au trecut ani şi sunt sectoare care în loc să investească, de fapt, este unul singur, în loc să investească în sisteme de colectare, a plătit în locul cetăţenilor servicii de salubritate. Un lucru nepermis. Acest serviciu trebuie plătit de cetăţean. Pe termen lung 90% (din deşeuri, n.r.) trebuie să meargă la reciclare şi 10% la depozitare.”

Vitalie Cojocari: Acum este invers.

Urșii care ajung în localități: împușcare sau relocare?

 

Vitalie Cojocari: Spuneaţi că urmează să schimbaţi legea în privinţa derogărilor. Şi anume că derogările nu vor mai fi date pe un an, ci pe 15 zile. Nu s-a întâmplat asta. Nu aţi schimbat legea, vreau să ne explicaţi de ce?

Barna Tanczos: „Nu este adevărat. Adevărul este că nu s-au mai emis ordine de derogare. Am spus atunci că fiecare ordin de derogare emis o să conţină termenul de 15 zile şi restricţia ca acel ordin să fie pus în practică doar de personalul de specialitate din asociaţia de vânătoare care solicită derogarea. Nu s-au emis pentru că s-au blocat toate. Cred că sunt 2 sau 3 care sunt în stadiul de a fi emise. Acest proces de derogare s-a blocat la Academia Română. Academia spune că nu este nevoie de prevenţie, avem voie să facem doar intervenţie. Adică post-factum, Doamne fereşte, post mortem. Noi spunem că avem nevoie de prevenţie pentru a preveni atacurile. Este un proces blocat, zilele trecute deblocat. Toate aceste controale generează o reticență. Lumea se uită de două-trei ori până ajunge să ia funcționarul o decizie. Legislația va fi schimbată. Vom propune ca aceste derogări să meargă pentru intervenție, acolo unde este nevoie de o intervenție promptă, rapidă, pentru a salva vieți și a proteja bunurile omului. Intervenția trebuie să se întâmple în 24 de ore maximum. Am făcut o analiză cu colegii mei. O derogare pe legislația actuală trebuie să parcurgă 6-7 pași. Derogarea până la emitere de la apelul la 112, poate să dureze, în cel mai bun caz, 2 săptămâni, în cazurile standard 2-3 luni. Această procedură lungă face din intervenţie o procedură standard de prevenţie. Ceea ce astăzi se numeşte intervenţie durează prin aprobare săptămâni întregi. În momentul în care viaţa cuiva este în pericol, intervenţia trebuie să fie ca la ISU, ca la pompieri, când vine inundaţia.”

Vitalie Cojocari: Ce înseamnă viaţa este în pericol? În acest moment vedem nişte urşi care intră în anumite comunităţi. Ştim că anume acel urs trebuie prins, nu neapărat împuşcat. Cum îşi dau seama vânătorii că este fix acel urs şi nu altul. Şi în cazul ursului Arthur asta s-a întâmplat, a fost omorât un urs care nu crea probleme, cel puţin asta au declarat-o ONG-iştii.

Barna Tanczos: „Mulţumesc pentru precizare. În cazul ursului Arthur, aşa-zisului Arthur, aştept şi până în ziua de astăzi să primesc acele dovezi ale monitorizării. Aştept să primesc dovezi cu privire la existenţa celui mai mare urs din lume. Dovezi care la mine nu au ajuns.”

Vitalie Cojocari: S-a vorbit că este cel mai mare urs din România.

Barna Tanczos: „Prima dată s-a spus că este cel mai mare din România, probabil cel mai mare din Europa şi dacă a fost monitorizat. A ajuns la mine dovada monitorizării. Dezinformările sunt uşor de făcut. Eu când vin cu o informaţie trebuie să o dovedesc şi ca politician răspund pentru ceea ce spun în media. Noi nu avem dovezi de monitorizare, am vrut să verific, dar nici la ANAP, care este gestionarul Natura 2000 pe acea regiune, nici la Asociaţia Vânătoare încă nu am găsit dovezi. Dar, probabil, vor veni, dacă cineva declară că există, vor veni. Revenind la "acel urs este cel care", după 3 luni vor fi întrebări dacă acel urs este cel care a intrat şi a mâncat porcul din coteţ, a mâncat porumbul din lanul de porumb... Ieri a intrat în pensiune. A venit ursoaică cu doi pui în Galaţi. Aceste animale, această specie protejată are un habitat natural în expansiune. Datorită acelei decizii de non-intervenţie care datează din 2016. Avem nevoie de două lucruri. O intervenţie promptă acolo unde pericolul este iminent. În cazul în care intervii pe loc în maximum 24 de ore nu mai există problema identificării animalului pentru că este jandarmul şi vânătorul lângă animalul care este în pensiune, este pe stradă.”

Vitalie Cojocari: Dar ce înseamnă intervenţie?

Barna Tanczos: „Înseamnă tranchilizare sau extragere.”

Vitalie Cojocari: Ce înseamnă extragere?

Barna Tanczos: „Înseamnă împuşcare.”

Vitalie Cojocari: De ce să fie împuşcat ursul?

Barna Tanczos: „Nu cred că aţi vrea să trăiţi cu ursul pe acea stradă, în acelaşi apartament, în aceeaşi pensiune, în aceeaşi casă.”

Vitalie Cojocari: Domnule ministru, dacă ursul este tranchilizat şi mutat în altă parte, nu este o soluţie mai eficientă?

Barna Tanczos: „Unde doriţi să-l mutaţi?”

Vitalie Cojocari: În pădure.

Barna Tanczos: „În pădure, de unde ies cu sutele. În momentul de faţă avem o hartă care arată evoluţia fenomenului din 2016 încoace. Iniţial, au fost 8 judeţe de unde veneau alertele la 112. Veneau probleme, dosare de pagube. În momentul de faţă avem 13 judeţe. Ieri, alaltăieri a apărut în Galaţi, a apărut în Arad. Acest habitat al ursului este în continuă expansiune, este un fenomen normal şi prezentat de specialişti de foarte multe ori pentru că această specie fiind la vârful lanţului trofic nu are duşmani şi se va extinde.”

Vitalie Cojocari: Există soluţii pe care le-am văzut în alte ţări, există garduri electrice, există posibilitatea să fie hrănite în pădure. De ce aceste soluţii nu sunt aplicate?

Barna Tanczos: „Sunt hrănite şi în acest moment de asociaţiile de vânătoare pentru a ţine animalele în pădure. Dar, încet-încet, anual, dacă creşte cu 6, cu 8% anual această populaţie, pe un termen de zece ani creşte cu 50% sau în câţiva ani poate să crească cu sută la sută. Se dublează populaţia şi aceste animale sălbatice îşi caută teritoriu, indiferent de pază, indiferent de garduri electrice. Oraşele, de exemplu Băile Tuşnad, care sunt invadate, nu pot fi păzite fiecare casă, fiecare stradă.”

Vitalie Cojocari: Şi ce propuneţi, domnule ministru?

Barna Tanczos: „Propun să nu se mai generalizeze dezinformările. Această problemă trebuie analizată la rece de specialişti. Propun ca aceste puncte de vedere să fie date de specialişti.”

Vitalie Cojocari: Foarte bine, specialiştii să vorbească, dar noi aşteptăm un recensământ al populaţiei, nu ştim câţi urşi avem în România.

Barna Tanczos: „Din 2016 eu sunt primul care lansează recensământul. De la începutul anului, ideea recensământului a fost atacată de oameni iresponsabili care spun că aceste entităţi nu au dreptul să facă pentru că au făcut prost. Dacă decredibilizăm fiecare instituţie care este implicată, aceste instituţii se vor retrage. Am lansat licitaţia pentru recensământ, sper ca până în toamnă să se termine primul recensământ din ultimii 6 ani. Avem un proiect de 10 milioane de euro, finanţare din fonduri europene. Un recensământ pentru prima dată pe mostre genetice. Încercăm să estimăm numărul urşilor din România. Ceea ce vedem astăzi este că a crescut de 10 ori numărul de apeluri la 112 în ultimii 5 ani. Anul acesta va fi anul în care marcăm creşterea de 10 ori a numărului de apeluri la 112 doar în cazul urşilor. În 2016 au fost 200 şi ceva, anul acesta probabil vom depăşi 2000. Este un fenomen. Putem veni cu garduri electrice, putem să hrănim urşi în pădure, dar este o problemă. Creşte numărul acestora, nu poate să nege nimeni. Creşte numărul de judeţe unde apar problemele. O să ajungem să dublăm numărul de judeţe unde ursul crează probleme. Intervenţia umană este necesară.”

Vitalie Cojocari: Şi când spuneţi intervenţia umană luaţi în calcul inclusiv împuşcarea urşilor?

Barna Tanczos: „Inclusiv împuşcarea urşilor, prevăzută de lege şi permisă de Directiva Europeană. Directiva spune că statul membru poate să intervină în protejarea vieţii umane şi a bunurilor inclusiv prin împuşcare şi acest lucru se întâmplă în cel puţin 5 state membre, unde se face gestionarea populaţiei de urşi. Se întâmplă şi Suedia, Croaţia, Polonia. Se întâmplă peste tot unde statul şi omul nu s-a retras total din managementul acestei specii.”

Vitalie Cojocari: Domnule ministru, sunteţi printre puţinii miniştri de mediu cu care am discutat şi care spune atât de tranşant faptul că o soluţie ar fi chiar împuşcarea urşilor.

Barna Tanczos: „Este printre soluţii pentru că în cazul în care omul este atacat, bunul este atacat, satul este invadat practic... Avem sate cu 20-30 dosare de pagubă pe an. Avem un judeţ unde au fost omorâte 1300 de oi în cinci ani. Sunt judeţe unde creşte exponenţial numărul de apeluri la 112. Eu ce aş putea să spun când văd acest lucru? Că le dăm gard electric? Că omul când iese pe stradă şi vede ursul să facă un pas înapoi să treacă ursul? Va fi o problemă. Am avut atac la Câmpulung, a intrat într-o gospodărie şi a mâncat doi porci. Eveniment fără precedent. Am avut urşi la Galaţi. O să-l avem şi în Delta Dunării. Omul trebuie să intervină nu numai prin împuşcare. Împuşcarea nu va rezolva. Dar trebuie să vedem dacă hrănirea este o soluţie. Unii spun că dacă dai mâncare la urşi ajuţi să supravieţuiască perioada de iarnă şi s-ar putea să fie o problemă. Ceilalţi spun că urşii pot fi ţinuţi în pădure prin hrană. Trebuie să avem acele culturi de tampon între pădure şi zona locuită pentru a ţine animalul departe de zona locuită, de gospodării. Trebuie să avem aceste soluţii de prevenţie, acolo unde vezi că ies zi de zi din pădure şi atacă, trebuie să intervii preventiv, inclusiv prin împuşcare. Este un animal sălbatic şi eu văd că nici la cerb, nici la căprioară, nici la mistreţ, nu există această empatie faţă de animalul sălbatic. Dar şi acelea sunt animale sălbatice. Fazanul este împuşcat. Nu sunt vânător şi nu o să fiu în viaţa mea, dar intervenţia umană în cazul în care este pusă în pericol viaţa şi siguranţa copiilor noştri... Am avut urşi în grădina şcolii, în curtea şcolii, am avut urs la etajul unu în bloc. Ieri, de la Băile Tuşnad, a mâncat din frigider. Este interesant pentru unul care se uită la ştiri, este extrem de neplăcut pentru unul care locuieşte la etaj şi vede că ursul este în curte. Alaltăieri, la Sinaia, în curte, mânca liniştit. Nu reacţionează nici la vocea omului, nici la zgomotul făcut prin faptul că a bătut în oale, nu reacţionează nici la fluier. Cu petarde nu ai voie că nu e voie să-l deranjezi. Stătea omul în curte şi se uita. Relocarea în multe situaţii se poate face. Nu trebuie împuşcată ursoaica cu pui. În niciun caz.”

Vitalie Cojocari: Dumneavoastră ziceţi că nu sunteţi vânător şi nu aveţi nici permis de vânătoare?

Barna Tanczos: „Nu am avut şi nici nu o să am.”