„Am plecat doar cu hainele de pe mine”. Drama trăită de zeci de mii de armeni care au fugit de conflict | IMAGINI DIN SATELIT

Galerie foto

Asta înseamnă că aproape jumătate din populația armenă care trăiește în acestă regiune disputată a ales calea exilului.

Refugiații se plâng că, în ultimele luni, au ajuns să trăiască în condiți inumane din cauza restricțiilor impuse de Azerbaijan.

Armenia este amenințată de o criză umanitară.

Imaginile din satelit surprind cozile kilometrice de mașini ale armenilor care încearcă să fugă din regiunea Nagorno Karabah și se îndreaptă spre Armenia.

Exodul a început zilele trecute, după ce Azerbaidjanul a preluat, prin forță, controlul enclavei Karabah. Zeci de mii de oameni au părăsit deja teritoriul, unde trăiesc aproximativ 120.000 de armeni și este așteptat ca numărul lor să crească pe zi ce trece.

Citește și

A început exodul în Armenia. Populația din Nagorno-Karabah pleacă în masă

Femeie: „Nu știu unde mergem. Încă nu ne-am hotărât. Să ajungem la Goris și de acolo mai vedem ce e de făcut. Nu avem unde să stăm. Suntem șapte membri în familie, trei nepoți, eu și soțul meu, fiica și ginerele meu. Nu avem încredere în ei (azeri). Casa mea a fost distrusă și am plecat doar cu hainele de pe mine".

Femeie: „Ne-a luat aproximativ 24 de ore să ajungem. Copilul mi-a cerut o bucată de pâine, dar nu am avut de unde să-i dau. Acesta este cel mai rău lucru din lume, dar sunt recunoscător că trei dintre copiii mei au ajuns la graniță, la punctele de ajutor și sunt toți sunt în viață".

Peste o sută de oameni au fost uciși doar săptămâna trecută, după ce Azerbaidjanul a început o nouă campanie militară în Nagorno-Karabah.

Ostilitățile vin după multe luni de tensiuni, în care armenii din regiune se plâng că au fost nevoiți să trăiască în condiții inumane, fără hrană și medicamente, în contextul în care Azerbaijanul a blocat singurul drum de acces al ajutoarelor trimise din Armenia.

Thomas de Waal, asociat senior Grupul Rusia și Eurasia: „Mă tem că acesta este sfârșitul pentru Nagorno Karabakh. Speram să se ajungă la o rezolvare a problemei, armenii să rămână la casele lor, să se ajungă la o înțelegere cu Azerbaidjan și să nu se încheie totul cu o fugă în masă a armenilor din zonă. Dar, în cele din urmă, acesta este probabil ultima etapă de violențe și epurări etnice care au caracterizat acest conflict, încă din 1988".

Cel mai recent război din regiune, din 2020, s-a încheiat cu câștiguri teritoriale pentru Azerbaidjan. Prin armistițiu mediat atunci de Rusia, Moscova garanta trimiterea de trupe pentru menținerea păcii.

Nikol Pashinyan, premierul Armaniei: „Numeroasele forme de intimidare a populației armene din Nagorno-Karabah, blocarea ilegală a coridorului Lachin (de trecere a ajutoarelor), atacul azer de la 19 septembrie asupra Nagorno-Karabah, toate acestea ridică semne de întrebare serioase în Nagorno-Karabah cu privire la scopurile și motivele trupelor de menținere a păcii trimise de Rusia".

Maria Zakharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe: „Washington și Bruxelles vor să convingă conducerea armeană să părăsească Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, să accelereze cooperarea cu NATO, să reorienteze cooperarea militaro-tehnică și să semneze un tratat de pace cu Azerbaidjan, fără a ține cont de drepturile și securitatea armenilor din Karabah".

Între timp, guvernul armean susține că este pregătit să-i primească pe toți cetățenii săi care fug de teroarea din Nagorno Karabah.

Totodată, peste 100 de persoane sunt date în continuare dispărute după explozia produsă de luni seara, la un depozit de carburant luat cu asalt de localnicii aflați în plin exod. Tragedia s-a soldat cu 68 de morţi şi 290 de răniţi.