Vladimir Putin, vizită în Belarus. Ce înseamnă asta pentru războiul din Ucraina

Ultima vizită a lui Putin la Minsk a avut loc în 2019, înainte de pandemie şi de valul de proteste pe care Aleksandr Lukaşenko le-a înăbuşit cu sprijin puternic din partea Kremlinului. În acest timp, liderul Belarusului a venit de mai multe ori la Moscova sau la Soci şi s-a întâlnit cu Putin, arată Reuters, citat de news.ro.

Discuțiile de la Minsk ar viza „implicarea mai largă a forţelor armate belaruse în operaţiunea împotriva Ucrainei, inclusiv pe teren”, crede comandantul forţelor comune ucrainene, Serhi Naiev.

Trupele ruseşti care au fost mutate în Belarus în octombrie, pentru a face parte dintr-o formaţiune regională, vor efectua exerciţii tactice de batalion, a anunţat luni agenţia rusă de presă Interfax, citând un comunicat al Ministerului rus al Apărării.

Nu este clar când şi unde anume în Belarus se vor desfăşura exerciţiile, precizează „The Guardian”.

Citește și

Directorul CIA: Nu există dovezi că Vladimir Putin va folosi bombe nucleare tactice în Ucraina

Ministerul Apărării din Belarus declarase în octombrie că 9.000 de soldaţi ruşi vor veni în ţară ca parte a unui „grup regional” de forţe destinat protejării graniţelor.

Cel mai important general ucrainean, Valeri Zalujni, declarase săptămâna trecută pentru „The Economist” că Rusia pregăteşte 200.000 de noi soldaţi pentru o ofensivă majoră care ar putea veni din est, din sud sau chiar din Belarus încă din ianuarie, dar cel mai probabil în primăvară.

În Belarus există o activitate militară rusă şi belarusă constantă de luni de zile. De asemenea, Rusia s-a folosit de teritoriul Belarusului pentru a lansa atacul - eşuat - asupra Kievului, în februarie.

De atunci, Moscova şi Minskul au înfiinţat o unitate regională comună de forţe în Belarus şi au organizat numeroase exerciţii militare. Trei avioane de război ruseşti şi un avion de tip radar au fost desfăşurate în Belarus săptămâna trecută.

Diplomaţii străini spun că Lukaşenko, un paria în Occident, care se bazează în mare măsură pe sprijinul Rusiei, înţelege că ar face un pas profund nepopular acasă, dacă ar trimite trupe în Ucraina, însă el a sprijinit deja pe scară largă războiul de agresiune al Rusiei, arată sursele citate.

Unii analişti militari văd în aceste manevre comune o mişcare tactică, pentru a determina Ucraina să angajeze forţe în nordul ţării, astfel încât să fie mai expusă atacurilor ruseşti în alte părţi, scrie „The Guardian”.

Pe de altă parte, Vladimir Putin îşi asumă tot mai pregnant în ultima vreme un rol public în război. El a vizitat vineri cartierul general al operaţiunilor din Ucraina pentru „a se consulta” cu liderii militari de aici cu privire la următorii paşi, notează Reuters.

Vizita lui Putin în Belarus a fost anunţată vineri, după ce la 3 decembrie ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a făcut o vizită-surpriză în această ţară, semnând un acord cu ministrul apărării de la Minsk, ale cărui detalii nu au fost dezvăluite.

În plus, ministrul belarus de externe, Vladimir Makei, unul dintre puţinii oficiali din guvernul lui Lukaşenko care avea relaţii cu Occidentul, a murit subit la sfârşitul lunii trecute. Nu a fost anunţată cauza oficială a decesului.

Lukaşenko a declarat că el şi Putin vor purta discuţii cu privire la efortul de integrare a ţărilor lor într-un stat unional supranaţional. Discuţiile pe această temă durează de ani de zile şi sunt văzute de opoziţia din Belarus ca un cal troian pentru o anexare de facto a ţării lor de către Rusia.

La o şedinţă de guvern, după anunţarea întâlnirii cu Putin, Lukaşenko a declarat în mod surprinzător că orice discuţie privind pierderea suveranităţii Belarusului ar însemna o trădare a intereselor poporului belarus. „Mai ales după aceste negocieri ample, toată lumea va spune: "Gata, nu mai există autorităţi în Belarus, ruşii deja se plimbă şi conduc ţara!". Vreau să subliniez din nou acest aspect în mod special: Nimeni altcineva în afară de noi nu conduce Belarusul”, a declarat Lukaşenko.

El a precizat că va discuta cu Putin despre cooperarea economică, aprovizionarea cu energie, apărare şi securitate.

Înaintea discuţiilor, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat jurnaliştilor că cei doi lideri vor discuta despre integrare, chestiuni bilaterale şi probleme regionale şi internaţionale.