Vladimir Putin, noi amenințări la adresa SUA. Consecințele proiectului Nord Stream 2

Conducta Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică şi va spori capacitatea de transport a gazelor naturale ruseşti către Europa, ar urma să devină operaţională în lunile următoare.

Sancţiunile, adoptate de Congresul american şi care pentru a intra în vigoare mai au nevoie doar de semnătura preşedintelui Donald Trump, vizează companiile care participă la construcţia gazoductului, printre acestea numărându-se Allseas, OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell, şi includ îngheţarea bunurilor şi revocarea vizelor americane pentru antreprenorii care au legătură cu gazoductul Nord Stream 2.

„Vom răspunde în mod reciproc”, a spus Putin la conferinţa sa de presă anuală televizată.

„Desigur că aceasta va avea un impact asupra relaţiilor noastre interguvernamentale”, a adăugat el.

Citește și

SUA atacă Rusia. Ce riscă firmele implicate în proiectul conductei de gaze Nord Stream 2

Kremlinul a descris anterior aceste sancţiuni drept o încercare incorectă de a menţinere a poziţiilor americane pe piaţa europeană a gazelor naturale.

SUA caută să-şi menţină „dominaţia artificială asupra pieţelor europene” şi să-i forţeze pe europeni să cumpere gaze la un preţ mai mare faţă de cel al Rusiei din apropiere, a estimat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov.

Sancţiunile „nu plac nici Moscovei, nici capitalelor europene. Nici Berlinului, nici Parisului”, a mai afirmat Peskov, acuzând „o încălcare evidentă a dreptului international” şi „un exemplu ideal de concurenţă neloială”.

Şi ministrul german de externe, Heiko Maas, a criticat sancţiunile americane, acuzând SUA că încearcă să influenţeze „deciziile autonome luate în Europa”.

SUA şi unele state europene - Ucraina, Polonia, ţările baltice - consideră însă că gazoductul va creşte dependenţa europenilor de gazul rusesc, de care Moscova s-ar putea folosi pentru a exercita presiuni politice.