Vladimir Putin a dezvăluit ce ținte au vizat atacurile cu rachetă din Ucraina: „Au fost efectuate lovituri masive”

În același, timp, sunt temeri că ar putea urma o escaladare a conflictului. Aliatul sau, Alexandr Lukașenko, a anunțat că trupe belaruse și rusești vor fi poziționate în Belarus aproape de Ucraina. 

Vladimir Putin, președintele Rusiei: „Regimul de la Kiev, prin acțiunile sale, s-a pus, de fapt, la același nivel cu formațiunile teroriste internaționale, cu cele mai notorii grupări teroriste. Este, pur și simplu, imposibil să lași crimele de acest gen fără răspuns. În această dimineață, au fost efectuate lovituri masive, cu arme de înaltă precizie și cu rază lungă de acțiune, lansate din aer, de pe mare și terestru. Au fost vizate infrastructura ucraineană de energie, comandamente militare și facilități de comunicații.”   Aceasta este riposta Moscovei, după atacarea, sâmbătă dimineață, a podului Kerci, care leagă Crimeea de Rusia. Un eveniment umilitor pentru Putin, la o zi după ce a împlinit 70 de ani.   Vladimir Putin, președintele Rusiei: „Ieri, Alexander Ivanovich Bastrikin, președintele Comitetului rus de investigații, mi-a raportat primele rezultate ale anchetei asupra sabotajului comis pe podul din Crimeea. Datele din examinări criminalistice și de altă natură, precum și informațiile operaționale, indică faptul că explozia pe 8 octombrie este un act terorist, un act terorist care a vizat distrugerea unei infrastructurii civile critice a Rusiei. De asemenea, este evident că inițiatorii, organizatorii și autorii actului terorist sunt serviciile speciale ucrainene''.   Alexander Bastrykin, președinte al Comitetului rus de investigație: „Sunt serviciile speciale ucrainene, cetățeni ai Rusiei și alte state care au dat o mână de ajutor la pregătirea acestui atac terorist.”   Președintele Putin a condus luni - prin teleconferinţă de la Sankt Petersburg -  o reuniune a Consiliului de securitate - una de urgenţă, pentru că în mod normal asemenea întrevederi au loc vineri.   În comunicatul difuzat apoi de mass-media de stat, liderul de la Kremlin a găsit şi alte aşa zise acte teroriste comise de ucraineni - i-a acuzat de bombardarea gazoductului care leagă Rusia de Turcia, prin Marea Neagră. Și a reluat acuzaţii mai vechi ale FSB-ului, conform cărora sabotorii ucraineni ar fi încercat o lovitură la centrala nucleară Kursk, din vestul Rusiei, în luna august.   De altfel, și probabil nu întâmplător, FSB acuză Ucraina că a atacat teritoriul naţional rus de peste 100 de ori de la începutul lunii octombrie.   Mai mult şi mai ameninţător, Putin a repetat încă o dată că Ucraina ar fi în spatele atacurilor de la centrala nucleară Zaporojie, ceea ce, spune liderul de la Kremlin, echivalează cu terorismul atomic.   "Rusia trebuie răspundă la atacul terorist al Ucrainei asupra podului din Crimeea prin distrugerea directă a statului eșuat al Ucrainei. Asta așteaptă cetățenii noştri!", declara duminică seară şi Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei.    Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al lui Putin a ținut să sublinieze.   Dmitri Peskov, purtător de cuvânt al lui Vladimir Putin: „În primul rând, securitatea președintelui (rus) (Vladimir Putin) este asigurată la nivelul corespunzător, având în vedere toate amenințările existente. În ceea ce privește retorica nucleară, stârnită de Occident la diferite niveluri, în primul rând, de către Statele Unite.  - nu vrem să luăm parte la asta.”   Între timp, liderul din Belarus Alexandr Lukaenko a anunţat că trupe ruse vor fi desfăşurate pe teritoriul ţării sale, fără a preciza câte şi unde. Lukasenko a vorbit despre o forţă militară comună de răspuns, la ceea ce a numit ''agravarea tensiunii la graniţele Belarusului.''   Aleksandr Lukașenko, președintele Belarus: „Polonia pur și simplu tremură, cerându-le americanilor să aducă imediat și plaseze arme nucleare în Polonia, inclusiv cele din arsenalul nuclear al Germaniei.”   Lukașenko mai pretinde că Ucraina pregăteşte un atac pe teritoriul Belarusului.   Pe de altă parte, Kievul anunţă că Rusia ar fi mărit brusc, la 6, numărul navelor înarmate cu rachete gata de luptă din Marea Neagră. Alături de două submarine, acestea  fac manevre în apropiere de coastei Crimeei. 40 de rachete de croazieră Kalibr ar fi îndreptate spre Ucraina.