Violențe la granițele Uniunii Europene: Mii de migranți și solicitanți de azil au fost bătuți, dezbrăcați și agresați sexual

Aceștia reclamă că sunt bătuți, dezbrăcați forțat și agresați sexual, potrivit unui raport care prezintă dezvăluiri îngrozitoare despre mii de presupuse expulzări ilegale, scrie The Guardian. Dosarul cuprinde 3.173 de pagini și a fost întocmit de Border Violence Monitoring Network, o coaliție de ONG-uri și care a strâns mărturii din 15 țări de-a lungul frontierei externe a UE, inclusiv Polonia, Grecia, Croația și state non-UE din Balcanii de Vest, precum Serbia, Macedonia de Nord și Albania. Activiștii au intervievat 733 de persoane care încercau să ajungă în Europa în 2021 și 2022 și care au oferit mărturii sumbre despre agresiunile de la granițele UE. Dosarul reprezintă perspectiva disperată a oamenilor care mărturisesc că au fost bătuți de polițiști, aruncați în celule supraaglomerate, în timp ce cererile lor de azil erau ignorate sau luate în râs. În 2021, doar 5% dintre persoanele intervievate au declarat că nu au experimentat sau asistat la asemenea violențe în timp ce erau expulzați din Europa.

Bătuți, dezbrăcați și agresați sexual

În timpul pandemiei de coronavirus, „nimeni nu a fost acolo pentru a documenta ceea ce a dus la o creștere fără precedent a celei mai brutale violențe împotriva oamenilor care își doreau să treacă granița”, se arată în raport. În raport mai scrie că polițiștii de frontieră din 13 țări au început să pună în aplicare „tactici de descurajare” groaznice. Oamenii erau bătuți foarte mult timp, rași în cap, dezbrăcați forțat, agresați sexual sau atacați de câini. Hope Barker, co-editorul raportului și analistul principal de politici la Border Violence Monitoring Network, a petrecut patru ani și jumătate intervievând oameni care au spus că au fost forțați să plece din Grecia. Referindu-se la Grecia, ea a spus că violențele împotriva migranților au crescut, în raport cu documentele BVMN din 2020. „La început părea ceva foarte sporadic, câteva incidente, apoi a devenit o abordare generală sistematizată care s-a răspândit adânc în continent”. O altă tendință este ceea ce ONG-urile descriu ca o încercare tot mai mare de a criminaliza și suprima activiștii care ajută oamenii în mișcare. Barker a spus că a decis să părăsească Grecia după ce a fost supravegheată și vizată de poliție pentru verificări aleatorii și calomniată în mass-media pro-guvernamentală. Tactica a început, a spus ea, după ce a publicat un raport despre procedurile inițiate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în sprijinul persoanelor care se presupune că au rămas blocate de autorități pe insulițele de pe râul Evros, între Grecia și Turcia. „Am văzut apoi campanii de defăimare împotriva noastră în mass-media, spunând că facilităm intrarea ilegală în țară, că suntem spioni turci care lucrează cu bandele de contrabandă în Turcia. Asta a dus la creșterea represiunii poliției”. În raport se mai arată că un activist care lucra pentru ONG-ul Are You Syrious a fost deposedat de statutul său de refugiat de către Croația după ce a refuzat să lucreze cu serviciile de securitate ale țării. „Reacția este să încerce să ne reducă la tăcere și să ne incrimineze că suntem solidari cu migranții”, a spus Barker.

Cazurile sunt similare

În raport mai este prezentat cazul unui bărbat din Siria, de 36 de ani, și a fiului său de opt ani, care au ajuns în satul grecesc Neo Cheimonio din Grecia, aproape de granița cu Turcia, în februarie anul trecut. Cei doi călătoreau cu un grup de sirieni și au fost opriți de polițiști. Telefoanele lor au fost confiscate, iar grupul a fost dus într-o clădire. Bărbații au fost nevoiți să se dezbrace de jachete, cămăși și pantaloni. Cei care s-au opus au fost pălmuiți, în timp ce o femeie din grup a fost percheziționată de un bărbat care „i-a tot atins trupul”. Sirienii s-au alăturat unui grup mai mare de alți sirieni, afgani, somalezi și marocani - 58 de persoane în total, cu vârsta cuprinsă între opt și 60 de ani. Au fost ținuți timp de patru ore într-o cameră cu o toaletă murdară și un pat supraetajat de patru niveluri. Mai târziu, au fost bătuți fiecare câte zece secunde, apoi încărcați într-o dubă, înainte de a fi scoși în cele din urmă din Grecia cu barca. În timpul calvarului, nimănui nu i s-a oferit mâncare, apă, îngrijiri medicale sau un traducător. Întrebat dacă și-a depus cererea de azil, sirianul a spus că nu, pentru că se temea că el și fiul său vor fi bătuți.

Guvernul grec a respins acuzațiile

Guvernul grec a respins în mod repetat acuzațiile de încălcare a drepturilor omului. „Este dreptul fiecărui stat membru european să-și protejeze granițele cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale”, a declarat prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, în iulie. „Este exact ceea ce face Grecia.” Activiștii susțin că respingerea ilegală ar putea fi acceptată în mod tacit de legislația UE. UE discută planuri de modificare a codului de frontieră pentru a permite autorităților să adopte mai multe restricții atunci când se confruntă cu „instrumentalizarea” migranților, adică guvernele străine care încearcă să destabilizaze UE încurajând oamenii să meargă în Europa. Schimbările propuse au venit după ce liderul autocrat al Belarusului, Alexander Lukașenko, a fost acuzat că a ademenit oameni din Orientul Mijlociu în Belarus și apoi i-a transportat cu autobuzul către UE, în încercarea de a provoca haos în bloc. În fața unei astfel de situații, statele membre ar putea limita trecerea frontierei în temeiul unui regulament revizuit aflat în prezent în discuție.