Unele dintre cele mai aglomerate căi maritime din lume sunt în pericol, spun mai mulți analiști

În ultimele luni, înfruntările au escaladat în Marea Chinei de Sud, extrem de contestată, o mare marginală din Oceanul Pacific de Vest, care este o rută comercială crucială pentru China, Japonia şi India, trei dintre cele mai mari economii ale lumii.

Având în vedere că Beijingul revendică aproape toată marea şi o mână de alte ţări au revendicări care se suprapun, au izbucnit o serie de ciocniri între China, Filipine şi Vietnam care au stârnit îngrijorări cu privire la un incident care ar putea perturba comerţul global.

Aceste evoluţii din Marea Chinei de Sud ar trebui să fie pe radarul pieţelor globale şi al lanţurilor de aprovizionare din cauza importanţei acestor căi navigabile pentru comerţul internaţional, potrivit lui Marko Papic, strateg şef global la BCA Research.

Marea Chinei de Sud este cea mai valoroasă cale de transport maritim din lume în ceea ce priveşte valoarea comerţului care tranzitează prin ea”, a declarat Papic pentru CNBC, observând că conflictul de acolo prezintă riscuri evidente pentru transportul mondial.

Papic a adăugat că drumul maritim este esenţial în special pentru mărfurile şi bunurile de intrare care călătoresc prin ea pentru a ajunge în China, iar mărfurile manufacturate chinezeşti călătoresc apoi pe rută către alte părţi ale lumii.

Conflictele din regiune au atras progresiv atenţia guvernelor din întreaga lume, inclusiv a SUA, care sunt blocate într-un tratat de apărare reciprocă cu Filipine.

CNBC nu a reuşit să urmărească datele cu privire la scara exactă a comerţului care se desfăşoară prin Marea Chinei de Sud. Cu toate acestea, CSIS China Power Project estimează că valoarea comerţului desfăşurat prin Marea Chinei de Sud în 2016 a fost de 3,4 trilioane de dolari în comerţ, constituind 21% din comerţul global.

Între timp, Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare a estimat că 60% din comerţul maritim a trecut prin Asia în acelaşi an, Marea Chinei de Sud asigurând aproximativ o treime din transportul mondial.

Tensiuni în creştere

Situată în vestul Oceanului Pacific, Marea Chinei de Sud se află între China, Taiwan, Filipine, Vietnam, Indonezia, Thailanda, Malaezia şi Cambodgia, dintre care multe au pretenţii în apele acesteia. Cu toate acestea, China, în special, susţine că aproape toată Marea Chinei de Sud este a ei, respingând o hotărâre din 2016 a unei curţi internaţionale de arbitraj de la Haga, Ţările de Jos, care nu a constatat niciun motiv legal sau istoric care să fie la baza afirmaţiilor Beijingului.

Acest lucru a dus la escaladarea fricţiunilor cu mulţi dintre vecinii Chinei, care cred că paza de coastă a ţării a intrat în zonele lor economice exclusive.

La începutul acestei luni, Filipine au acuzat că ambarcaţiuni chineze cu rachete urmăresc nave filipineze şi că direcţionează lasere către aeronave de patrulare în apropierea contestatului Half Moon Shoal.

Au urmat alte ciocniri, care au implicat coliziuni cu bărci, tunuri cu apă şi răniri ale marinarilor filipinezi, potrivit oficialilor filipinezi.

Preşedintele filipinez Ferdinand Marcos Jr. a insistat joi pe această problemă, la un summit regional, solicitând accelerarea negocierilor privind un cod de conduită pentru Marea Chinei de Sud, acuzând în acelaşi timp Beijingul de hărţuire şi intimidare.

Între timp, Ministerul de Externe al Vietnamului a condamnat recent acţiunile Chinei în Marea Chinei de Sud, acuzând navele chineze că au efectuat ”un atac violent” asupra bărcilor de pescuit vietnameze.

”Am văzut în ultimele săptămâni că tensiunile nu cresc doar între China şi Filipine, ci şi cu Vietnam”, a declarat Richard Heydarian, consilier politic şi lector principal de afaceri internaţionale la Universitatea din Filipine.

Cred că este doar o chestiune de timp până când tot mai multe ţări din ASEAN vor vorbi şi o chestiune de timp până când vom vedea ciocniri şi mai supărătoare”, a adăugat el.

Cu toate acestea, în timp ce experţii spun că riscurile geopolitice în Marea Chinei de Sud sunt în creştere, ei adaugă că există încă o mulţime de motive pentru ca toate părţile implicate să evite un conflict mai mare. În susţinerea afirmaţiilor sale, China ar fi folosit ceea ce analiştii se referă ca tactici de ”zonă gri”, cunoscute în mod obişnuit ca acţiuni coercitive care nu corespund unui conflict armat, dar depăşesc activităţile diplomatice normale.

”Tacticile zonei gri, oricât de îngrijorătoare sunt, sunt un exemplu al dorinţei Chinei de a-şi tăia salamul prin Marea Chinei de Sud, nu de a intra cu buldozărul”, a spus Heydarian.

Între timp, transportul prin Marea Chinei de Sud este, de asemenea, reciproc avantajos pentru economiile ţărilor implicate în ciocniri.

Potrivit lui Abdul Yaacob, cercetător din Asia de Sud-Est la Institutul Lowy, dacă China a început să desfăşoare activităţi care afectează libertatea de navigaţie, cum ar fi declararea unor părţi din Marea Chinei de Sud interzise transportului civil, SUA s-ar putea implica mai mult.

”Dar, în acest moment, toate părţile, inclusiv China, nu doresc să escaladeze situaţia într-un conflict militar în toată regula”, a spus el.

Ambasada Chinei din Singapore nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.