Un stat NATO se pregătește pentru un război la scară largă cu Rusia. A început să mute echipamente militare în străinătate

Generalul-locotenent Mikko Heiskanen, adjunctul șefului de stat major pentru armament și logistică în cadrul forțelor de apărare finlandeze, a declarat pentru Financial Times că Finlanda a verificat recent peste 1.000 de acorduri pe care le are cu companii private pentru a produce echipamente sau a furniza servicii pentru vremuri de război,

„Trebuie să fim pregătiți pentru o criză pe termen lung... Am activat unele dintre acestea, am verificat toate acordurile, am testat achizițiile nu doar pentru muniție, ci și pentru alte materiale. Testăm planurile și pregătirea partenerilor noștri strategici", a declarat Heiskanen, a cărui funcție se traduce din finlandeză în „șeful economiei de război”.

Finlanda are cea mai lungă graniță cu Rusia dintre toate statele NATO sau UE. Timp de decenii s-a concentrat asupra unui posibil atac din partea vecinului său din est, ceea ce a dus la un nivel de pregătire poate fără egal în Occident. Statul nordic avut numeroase conflicte cu Rusia, cel mai cunoscut fiind războiul de iarnă din 1939-40, în care Finlanda a provocat pierderi uriașe armatei ruse, de ordinul sutelor de mii de militari

Statul nordic are stocuri de combustibili și cereale importante pentru cel puțin șase luni de consum și suficiente adăposturi antiaeriene pentru întreaga sa populație. Aproape o treime din populația adultă este formată din rezerviști, astfel că statul cu doar 5,6 milioane de locuitori are una dintre cele mai mari armate din Europa și deține cea mai mare cantitate de artilerie.

„Este în ADN-ul nostru. Rusia respectă puterea. Puterea constă atât în voință, cât și în capacitate. Voința este la locul ei. Voința poporului de a-și apăra țara este probabil cea mai mare din lume. Capacitatea - materialul - este la un nivel credibil. Este nevoie de ani de zile pentru a construi această capacitate. Nu o poți face într-un an sau doi", a adăugat Heiskanen.

El a refuzat să intre în detalii, dar a spus, ca exemplu, că o companie textilă ar putea primi ordin, în scurt timp, să producă veste antiglonț sau alte articole pentru a proteja trupele în luptă.

Rusia a trecut în ultimele luni la o economie de război după invazia sa la scară largă a Ucrainei în urmă cu doi ani, cheltuind aproximativ 6-7% din PIB pentru a produce 4 milioane de obuze de artilerie pe an, niveluri mult peste cele ale Finlandei sau chiar ale Europei de Vest.

Heiskanen a spus că Finlanda nu a trecut la o economie de război și că se află doar la treapta trei din nouă pe scara de escaladare și că, deși a crescut producția de muniție, încă nu are fabrici care să funcționeze 24 de ore pe zi.

Statul finlandez deține părți din lanțul de producție chiar și în cadrul companiilor private, astfel încât să poată apela la acestea pentru a începe să producă materialele necesare pentru război. A început deja să crească producția pentru muniție după invazia din Ucraina și acum produce de aproximativ 10 ori mai multe obuze decât în urmă cu doar cinci ani, mai spune Heiskanen.

Finlanda a răspuns la atacul Rusiei asupra Ucrainei prin aderarea la NATO anul trecut. În ciuda faptului că este un membru nou, este deja solicitată în mod regulat de alte țări pentru sfaturi cu privire la modul de îmbunătățire a pregătirii lor militare, care, în multe cazuri, a fost redusă în anii care au urmat sfârșitului războiului rece.

„Finlanda este standardul de aur. Nu au lăsat garda jos în anii 1990 și 2000, iar acum majoritatea dintre noi nu putem decât să stăm și să admirăm ceea ce au. Capacitatea lor de a mobiliza oamenii și afacerile în situații de criză este cu adevărat impresionantă", a declarat un diplomat de rang înalt dintr-un stat membru al NATO.

Heiskanen a declarat că apartenența la NATO trebuie să ducă la o schimbare în mentalitatea Finlandei: „Nu mai suntem singuri. Putem avea încredere în alții. Nu trebuie să ne punem toate ouăle într-un singur coș. Nu trebuie să deținem toate vacile care să producă lapte pentru noi”.

El a adăugat că Finlanda a început să depoziteze echipamente militare în Norvegia vecină și va începe în curând să trimită și în Suedia, un alt nou membru NATO, precum și să analizeze țări mai îndepărtate.

„Plănuim să depozităm echipamente în alte țări. Este o problemă de securitate a aprovizionării, de dispersare a stocurilor. Am început deja parțial acest lucru. Plănuim să o facem în special cu Suedia și Norvegia, dar și cu țări mai îndepărtate. Este vorba despre echipamente și muniții și poate piese de schimb", a adăugat el.