Ultima decizie luată de Xi Jinping confirmă temerile diplomaților străini. Ce face China

Mai mult de zece trimiși ai țărilor care participă la summit au detaliat pentru Reuters dificultatea tot mai mare cu care se confruntă pentru a avea acces la oficialii chinezi și la alte surse de informații despre a doua cea mai mare economie a lumii.

Trimișii, care au solicitat anonimatul din cauza sensibilității subiectului, au declarat că această tendință s-a accentuat în 2023, chiar dacă China a renunțat la controalele rigide privind pandemia, care au blocat activitățile diplomatice timp de trei ani.

Ryan Neelam, un analist de politică externă, care a fost anterior diplomat australian, a declarat că o astfel de evoluție subliniază faptul că, sub regimul strict al lui Xi, oficialii au devenit mai precauți în ceea ce privește implicarea cu puterile străine.

„Acest lucru are efecte de tip 'trickle-down' prin sistem, unde oficialii de nivel inferior, birocrații și diplomații sunt mai puțin dispuși să iasă din scenariu”, a declarat Neelam, director de opinie publică și politică externă la Lowy Institute. „Dacă totul devine gestionat pe etape și există mai puține oportunități de a avea interacțiuni informale, dacă aveți mai puțin acces la factorii de decizie de rang înalt din sistem, atunci va exista o reducere a oportunității de a găsi puncte comune sau zone de compromis”.

Citește și

Planurile Chinei după ce și-a construit cea mai mare flotă navală din lume. ”Are ambiții de apă albastră”

Ca răspuns la întrebările Reuters, Ministerul chinez de Externe a declarat că China acordă „o mare importanță” summitului G20, a oferit o primire călduroasă „tuturor aliaților străini” și a primit 130 de delegații în vizită în acest an, inclusiv din multe țări occidentale.

Cu toate acestea, relațiile dintre China și Occident s-au diminuat în ultimii ani din cauza unor probleme care variază de la reticența Beijingului de a condamna aliatul Rusia pentru invazia sa în Ucraina, la tensiuni legate de tehnologiile sensibile și Taiwan, insula democratică și autoguvernată pe care Beijingul o revendică ca fiind a sa.

China nu a explicat de ce Xi, care a participat la fiecare summit G20 de la venirea sa la putere în urmă cu peste un deceniu, nu conduce delegația Beijingului la New Delhi pentru reuniunea din 9 - 10 septembrie. Aceasta a spus doar că premierul Li Qiang va reprezenta China.

China are relații dificile cu țara gazdă, India, despre care analiștii spun că ar putea fi un factor, dar, în general, călătoriile internaționale ale lui Xi au scăzut semnificativ în acest an și s-au limitat la țările pe care Beijingul le consideră prietenoase.

El a părăsit China doar de două ori - pentru a-l vizita pe președintele rus Vladimir Putin la Moscova și pentru a participa la o reuniune a principalelor economii emergente BRICS în Africa de Sud luna trecută.

Prin comparație, Xi a reușit să efectueze cinci vizite în străinătate în 2022 - când granițele țării au fost efectiv închise din cauza controalelor rigide ale pandemiei - și alte 12 în 2019, înainte ca pandemia de Covid să înceapă.

Unii lideri occidentali, precum președintele francez Emmanuel Macron și secretarul de stat american Antony Blinken, au călătorit în China pentru a purta discuții cu Xi în acest an.

Dar pentru mai mulți trimiși occidentali la Beijing, accesul regulat la oficialii chinezi sau chiar la cercetătorii din grupurile de reflecție legate de stat - care joacă un rol-cheie în explicarea politicilor Chinei în lume - a scăzut în comparație cu perioada de dinainte de pandemie, au spus aceștia.

Programarea vizitelor pentru demnitarii care călătoresc, precum și stabilirea protocoalelor și asigurarea accesului presei devin, de asemenea, tot mai dificile, au declarat mai mulți diplomați.

Atunci când se organizează întâlniri, oficialii chinezi se țin strict de comentariile scrise, au spus diplomații, în timp ce unii au adăugat că au avut parte de un comportament ostil din partea unor academicieni naționaliști. Acest lucru a redus calitatea informațiilor pe care trimișii le pot transmite în capitalele lor, au spus aceștia.

Reuters a relatat în iulie cum unii diplomați spun că se confruntă, de asemenea, cu o supraveghere sporită și cu interferențe din partea autorităților chineze.

Cu toate acestea, trimișii din două țări care se bucură de relații strânse cu China au declarat că nu au întâmpinat astfel de probleme.

Yun Sun, director al Programului China de la Stimson Center, un think tank cu sediul la Washington D.C., a declarat că restricționarea accesului sau neparticiparea la evenimente este din ce în ce mai des folosită de China ca „pârghie” împotriva țărilor cu care are neînțelegeri.

„Angajamentul este văzut și folosit de China ca o pârghie pentru a modela comportamentul altor țări”, a spus Sun, adăugând că a auzit, de asemenea, că lipsa accesului și restricțiile de securitate pentru diplomații occidentali în China s-au „intensificat”.

În condițiile în care China își intensifică o campanie de securitate națională de amploare, care vizează în parte eliminarea spionilor străini, analiștii spun că există puține semne că această tendință va înceta în curând.

„Atunci când sentimentul anti-occidental este în creștere în cadrul birocrației chineze, contactele frecvente sau relațiile de lucru apropiate cu oficiali occidentali pot ridica semne de întrebare cu privire la încrederea politică a unei persoane”, a declarat Tong Zhao, cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace, cu sediul în SUA. „Pentru oficialii chinezi, beneficiile unor astfel de angajamente au devenit mai puțin evidente, în timp ce riscurile politice și de securitate sunt în creștere”.