UE adoptă planurile de redresare pentru 12 state membre. Când ar putea fi aprobat PNRR-ul României

Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburgul, Portugalia, Slovacia şi Spania au primit undă verde în vederea utilizării fondurilor de redresare şi rezilienţă ale UE pentru a-şi stimula economiile şi a remedia consecinţele negative ale pandemiei de COVID-19. Adoptarea deciziilor de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor le oferă statelor membre posibilitatea de a semna acorduri de grant şi de împrumut care vor permite o prefinanţare de până la 13%.

În luna iunie, Consiliul a primit o evaluare pozitivă a planurilor celor 12 state din partea Comisiei Europene, însoţită de propuneri de decizii ale Consiliului privind aprobarea acestora. Toate cele 12 state menţionate au solicitat o prefinanţare din fondurile care le sunt alocate. Deciziile adoptate marţi de Consiliu reprezintă etapa finală înainte ca statele membre să poată încheia acorduri de grant şi de împrumut cu Comisia şi să înceapă să primească fonduri pentru punerea în aplicare a planurilor lor naţionale.

''Deciziile luate în cadrul Consiliului ECOFIN cu privire la aproape jumătate din planurile naţionale reprezintă un mare pas înainte pe calea redresării economice europene. Acestea permit semnarea de către statele membre a primelor acorduri de finanţare, precum şi efectuarea plăţilor de prefinanţare. Cu sprijinul UE, statele membre pot demara reformele şi investiţiile necesare pentru redresarea, consolidarea şi transformarea economiilor noastre. Deciziile adoptate ale Consiliului vor permite statelor membre să utilizeze fondurile nu numai pentru a se redresa în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, ci şi pentru a crea o Europă rezilientă, mai verde şi mai digitală, inovatoare şi competitivă pentru generaţiile viitoare ale UE'', a declarat ministrul de finanţe sloven Andrej ?ircelj, în numele preşedinţiei Consiliului UE.

Asistenţa financiară acordată de UE în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă în valoare de 672,5 miliarde euro are scopul de a impulsiona redresarea economică europeană prin sprijinirea reformelor şi a proiectelor de investiţii ale statelor membre. Măsurile aprobate în cadrul planurilor naţionale sunt axate pe şase domenii de politică ("piloni") prevăzute în regulamentul de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă. Printre aceste domenii se numără tranziţia verde şi cea digitală, creşterea inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, precum şi coeziunea socială şi teritorială.

Citește și

Comisia Europeană a aprobat primele Planuri Naționale de Redresare și Reziliență, ale Portugaliei și Spaniei

Printre măsurile luate la nivel de stat membru pentru a realiza redresarea şi a spori rezilienţa UE se numără, de exemplu, decarbonizarea industriei, renovarea clădirilor, digitalizarea administraţiei publice şi recalificarea forţei de muncă. Planurile abordează, de asemenea, recomandările specifice fiecărei ţări identificate în cursul discuţiilor din cadrul semestrului european 2019 şi 2020.

Mecanismul de redresare şi rezilienţă este componenta centrală a Next Generation EU, pachetul de redresare menit să revitalizeze economia UE după pandemia de COVID-19, abordând totodată principalele provocări ale epocii noastre, cum ar fi tranziţia climatică şi transformarea digitală. Pentru a primi sprijin din partea mecanismului, statele membre trebuie să transmită planurile lor de redresare şi rezilienţă Comisiei, care le evaluează apoi în raport cu recomandările specifice fiecărei ţări şi cu cei şase piloni ai mecanismului.

După transmiterea unui plan individual şi cu excepţia cazului în care se convine asupra unei amânări împreună cu statul membru implicat, Comisia are la dispoziţie două luni pentru a-l evalua şi pentru a propune o decizie de punere în aplicare a Consiliului privind aprobarea acestuia. Ulterior, ca regulă generală, Consiliul examinează propunerea în termen de patru săptămâni. După adoptarea deciziei propuse, statul membru poate semna acorduri bilaterale de finanţare cu Comisia şi poate primi prefinanţarea convenită în termen de două luni.

Plăţile suplimentare din cadrul mecanismului vor fi condiţionate de o evaluare pozitivă a punerii în aplicare a planului de redresare şi rezilienţă, ţinându-se seama de îndeplinirea obiectivelor de etapă şi a ţintelor stabilite în planul individual.

Planurile prezentate de restul de 15 state membre UE, inclusiv PNRR-ul României, urmează a fi evaluate la o dată ulterioară.

Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR) ca pilon principal al instrumentului financiar #NextGenerationEU prin care Uniunea Europeană oferă sprijin statelor membre, are alocată suma de 29,9 miliarde de euro pentru România.

Comisia Europeană ar putea aproba la începutul toamnei Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României, iar în acel moment ţara va primi prima tranşă de 13% din sumă, a declarat la începutul acesteiluni Marius Vasiliu, secretar de stat, în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).

Comisia Europeană (CE) a depăşit data-limită pe care şi-a stabilit-o în vederea aprobării plăţii către Ungaria a mai multor miliarde de euro în cadrul planului de relansare economică post-covid a Uniunii Europene (UE), cu scopul de a obţine concesii de la Guvernul suveranistului Viktor Orban în privinţa respectării statului de drept, transmite Reuters, potrivit News.ro.

Ungaria urmează să primească în total 7,2 miliarde de euro din aceste fonduri, destinate susţinerii unei relansări a economiei Uniunii, în urma crizei cauzate de covid-19.

Înainte de a plăti sumele alocate fiecărei ţări, Comisia verifică fiecare plan naţional pentru a se asigura că respectă părţile referitoare la dezvoltarea online şi lupta împotriva modificărilor climatice, între altele.

Comisia continuă să examineze planul prezentat de către Ungaria şi ar putea prezenta un nou termen-limită, în cazul în care consideră că sunt necesare ”mai degrabă luni decât zile”, a declarat o purtătoare de cuvânt.

Purtătoarea de cuvânt nu a oferit precizări, însă comisarul european însărcinat cu Afaceri Economice şi Monetare Paolo Gentiloni anunţa săptămâna trecută că ”lucrăm la aspecte legate de respectarea statului de drept”.

Comisia cere de mult timp Ungariei să-şi îmbunătăţească procedurile de atribuire a licitaţiilor, în cadrul luptei împotriva unor ”nereguli sistematice”, adică în lupta împotriva fraudei.

Viktor Orban, acuzat de limitarea libertăţii presei, acapararea justiţiei de către puterea politică şi obstrucţionarea cercetării universitare, este criticat de curând din cauza unei legi denunţate drept discriminatorii care interzice folosirea în şcoală a unor suporturi educative pe care le consideră drept o promovare a homosexualităţii.