Ucraina, replică acidă după acuzaţia Rusiei de implicare în atentatul de la Moscova: O minciună cronică

"Încă o dată. A devenit ceva cronic. Există fapte de netăgăduit, o înţelegere comună (în diferite ţări) a cauzelor şi consecinţelor, o neîncredere totală chiar şi din partea ţărilor neutre cu privire la 'urma ucraineană' în atacul terorist de la Crocus City Hall", a reacţionat consilierul prezidenţial ucrainean Mihail Podoliak pe reţeaua de socializare X (ex-Twitter). După "minciuna" cu o zi înainte a preşedintelui rus Vladimir Putin, care într-un mod "obsesiv şi compulsiv" încearcă să inducă ideea că Ucraina s-ar afla în spatele atentatului revendicat de Statul Islamic, iată că a venit rândul secretarului Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, şi al şefului Serviciului Federal de Securitate (FSB), Aleksandr Bortnikov, afirmă el. Patruşev a declarat că "bineînţeles, Ucraina" se află în spatele atentatului, în timp ce Bortnikov a spus că "islamiştii radicali l-au pregătit", dar că "serviciile de informaţii occidentale l-au înlesnit", iar serviciile de informaţii ucrainene au avut o "legătură directă" cu masacrul care s-a soldat cu cel puţin 139 de morţi.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a numit luni seara pe Vladimir Putin drept o "bestie bolnavă şi cinică", după ce acesta acuzase, cu câteva ore înainte, Ucraina că s-ar afla într-un fel în spatele atacului, la fel ca şi aliaţii săi occidentali, în special SUA. În acelaşi timp, şeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Vasil Maliuk, a ridiculizat marţi ordinul de arestare emis pe numele său de un tribunal rus, după ce a detaliat, într-un interviu, execuţiile extrajudiciare în Rusia ale inamicilor Ucrainei, potrivit AFP. Un tribunal din Moscova a emis un ordin de arestare în contumacie pe numele lui Vasil Maliuk, şeful SBU, în cadrul unei anchete privind explozia sângeroasă din 2022 pe podul Kerci, o structură civilă şi militară care leagă peninsula anexată Crimeea de Rusia continentală. În paralel, şeful FSB, Aleksandr Bortnikov, a cerut marţi ca SBU să fie declarată drept "organizaţie teroristă". Maliuk (41 de ani) este şeful SBU de puţin peste un an şi şi-a asumat responsabilitatea pentru atacurile împotriva adversarilor Ucrainei în Rusia şi în teritoriile ocupate. El a glumit pe seama ordinului de arestare emis împotriva sa, spunând că acesta a venit din partea "judecătorilor de buzunar" ai Kremlinului. "Facem tot ce ne stă în putere pentru a-l vedea pe acest criminal de război comparând cât mai rapid posibil în faţa Tribunalului de la Haga", a adăugat el, referindu-se la preşedintele rus Vladimir Putin. Într-un interviu difuzat luni seară pe canalul ucrainean ICTV, Maliuk a dat detalii despre unele atentate extrem de mediatizate comise împotriva ruşilor. Întrebat despre implicarea SBU în "lichidarea" duşmanilor Ucrainei, şeful SBU a răspuns: "Nu o vom recunoaşte oficial, dar vă voi da câteva detalii". Referitor la un responsabil politic ucrainean susţinător al autorităţilor ruse, Ilia Kiva, al cărui corp a fost găsit într-o suburbie a Moscovei în decembrie 2023 şi a cărui ucidere a fost revendicată de Kiev, arma utilizată a fost "o armă scurtă de 9 x 19 mm", a spus Maliuk, evocând un "tir în piept, iar apoi un glonţ de control în cap". Între altele, el a vorbit şi despre bloggerul militar antiucrainean Vladlen Tatarski, care a fost ucis în explozia unei statuete ce i-a fost oferită într-o cafenea la Sankt Petersburg, în aprilie 2023. O tânără rusoaică a fost condamnată în ianuarie la 27 de ani de închisoare pentru acest asasinat. "Erau 400 de grame de explozibil termobaric şi a funcţionat ca un brici asupra lui", a declarat şeful SBU. În ceea ce-l priveşte pe scriitorul pro-Kremlin Zahar Prilepin, care a fost rănit în explozia unei maşini în Rusia în mai 2023, în timp ce asistentul său a decedat, "bazinul şi picioarele sale au fost grav atinse şi, cu părere de rău, a rămas şi fără organe genitale", a afirmat Maliuk. Interviul a fost difuzat într-un moment în care Rusia acuză Ucraina că s-ar fi la originea atacului de vineri seara împotriva unei săli de concerte de lângă Moscova, care a făcut cel puţin 139 de morţi şi a fost revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic. Kievul a negat cu fermitate orice fel de implicare.