Ucraina anunță un avans de un kilometru, în jurul Bahmutului, doar în ultimele 24 de ore
Your browser doesn't support HTML5 video.
Kievul cere astfel de arme, numite și ”bombe cu fragmentare”, de luni întregi, dar Casa Albă a amânat decizia, din cauza riscului de vătămare a civililor.
Acum susține că acestea vor accelera contra-ofensiva Ucrainei împotriva Rusiei care, spun oficialii de la Pentagon, decurge mai lent decât se așteptau.
Pe frontul de est, forțele ucraineane au anunțat un avans de un kilometru, în jurul Bahmutului, doar în ultimele 24 de ore. Pe de altă parte, de la Washington vine un nou ajutor militar, inclusiv cu proiectile cu dispersie, care împrăștie încărcături explozive pe o suprafață mare de teren. Însă este un tip de muniție interzis în peste 100 de țări ale lumii.
Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională al Casei Albe: ”Recunoaștem faptul că munițiile cu fragmentare reprezintă un risc de vătmare a civililor din cauza munițiilor neexplodate. Acesta este motivul pentru care am amânat decizia cât de mult am putut, dar există, de asemenea, un risc uriaș de vătămare a civililor dacă trupele și tancurile rusești avansează spre pozițiile ucrainene, cuceresc mai mult teritoriu și subjugă mai mulți civili, deoarece Ucraina nu are suficientă artilerie. Noi nu vom lăsa Ucraina fără apărare în niciun moment al acestui conflict, să fie clar".
Iată de ce munițiile cu dispersie sunt atât de letale.
Denumite și bombe cu fragmentare, sunt, de fapt, proiectile care transportă zeci până la sute de bombe mai mici. Mai exact, proiectilul inițial poate fi lansat din avion sau tras de la sol, apoi se deschide eliberând numeroasele bombe mai mici. Unele pot ucide, fără discriminare, pe o suprafață mare. Altele nu explodează imediat la contactul cu solul și pot fi un pericol pentru civili, deoarece pot exploda ulterior.
Colin Kahl, subsecretarul pentru Politica de Apărare a SUA: ”Munițiile cu fragmentare pe care le vom livra Ucrainei vor avea numai proiectile cu o rată de eșec mai mică de 2,35%. Comparați acest lucru cu Rusia, care a folosit muniții cu dispersie în Ucraina având o rată de eșec între 30% și 40%. Guvernul ucrainean ne-a dat asigurări în scris cu privire la utilizarea responsabilă a acestui tip de muniție".
Human Rights Watch, organizația pentru apărarea drepturilor omului, se opune deciziei Washingtonului. În plus, și unii parlamentari americani au cerut administrației Biden să nu trimită armele, deoarece costurile umanitare ale acestora depășesc beneficiile lor pe câmpul de luptă.
Liderul de la Casa Albă s-ar putea confrunta cu întrebări din partea aliaților în legătură cu acest subiect la summitul NATO de săptămâna viitoare.
Joe Biden: ”Nu cred că momentan există o unanimitate în rândul statelor NATO dacă e cazul ca Ucraina să facă parte din familia NATO, acum când e în mijlocul unui război".
Declarația vine într-un moment în care preşedintele Zelenski este într-un turneu european, căutând sprijin înaintea summitului NATO de la Vilnius, de săptămâna viitoare.
Aseară a ajuns la Istanbul, după ce a vizitat Bulgaria, Cehia și Slovacia.
Liderul de la Kiev s-a întâlnit cu președintele Recep Tayyip Erdogan. Discuțiile au vizat în principal garanţiile de securitate pe care Kievul le cere din partea NATO și prelungirea Acordului cerealelor cu Rusia, care ar urma să expire pe 17 iulie.