Sute de mii de oameni au protest în Franța împotriva extremei drepte înainte de alegerile anticipate. Macron, pus la zid

Aflat acum în plină campanie electorală pentru parlamentare, după ce președintele Macron a dizolvat Legislativul, liderul formațiunii contestate nu pare deloc impresionat de manifestații.

Așa că a continuat nestingherit cu retorica naționalistă.

Peste 250.000 de oameni au ieșit în stradă în Franța, nemulțumiți de ascensiunea partidului Reuniunea Naţională. La scurt timp după a fost confirmat scorul obtinut de formatiunea de extremă dreapta, liderul de la Elysee a dizolvat Parlamentul și a declansat astfel alegeri anticipate.

Emmanuel Macron, președintele Franței: „Am făcut asta (dizolvarea Parlamentului) cu un sentiment de gravitate, complet conștient de ceea ce făceam și convins - având în vedere rezultatul alegerilor și situația politică din Parlament - că vreau să-i dau poporului din nou o voce”.

Citește și

Protest inedit în Ciudad de México. Sute de bicicliști au pedalat îmbrăcați foarte sumar sau chiar în pielea goală

Pe alocuri însă, grupuri de manifestanți fluturau lozinci împotriva presedintelui Emmanuel Macron, pe care îl consideră vinovat pentru situaţia actuală.

Protestatar: „Dacă Jordan Bardella devine prim-ministru pe 7 iulie, asta va fi rampa lui de lansare pentru președinție. Acesta este adevăratul pericol”.

Însă Jordan Bardella, liderul oficial al Reuniunii Naționale - partidul lui Marine le Pen - nu se arată deloc impresionat de mișcările din stradă.

Jordan Bardella, liderul oficial al Reuniunii Naționale: „Emmanuel Macron i-a considerat pe premieri colaboratorii săi, eu nu voi fi un colaborator. Dacă francezii își pun încrederea în mine, voi conduce politicile națiunii, voi veni cu propuneri clare și priorități clare pentru creșterea puterii de cumpărare, pentru probleme de securitate și imigrație. Aș dori să creez un guvern de unitate națională, care să nu includă doar oameni din partidul meu”.

În schimb, analiștii economici trag un semnal de alarmă cu privirea la guvernele construite în jurul unor partide extremiste.

Mathieu Plane, economist la OFCE, Observatorul francez al ciclurilor economice: „Mișcările politice radicale pun la îndoială modul în care sunt gestionate finanțele țării, capacitatea noastră de a rambursa (o datorie) și chiar de a rămâne, de exemplu, într-un cadru european”.

Pe de altă parte, Partidul socialist, Partidul comunist, ecologiştii şi partidul „Franţa nesupusă” au făcut un front comun, numit, de altfel, „Noul Front Popular”. Strategia pentru aceste alegeri este de a refuza orice acord atât cu tabăra Macron, cât și cu cea a lui Le Pen.

Jean-Luc Melenchon, lider al Franței neînduplecate: „Am fost candidat la alegerile prezidențiale, am fost supus șocului bătăliei, oamenii spuneau că nu am făcut altceva decât să dezbin la nesfârșit. Am fost acuzat și de antisemitism. Dar eu nu voi fi niciodată parte a problemei, ci a soluției”.

Noul Front Popular promite, printre altele, să continue să sprijine Ucraina. Iar pe plan intern - să ajute imigranții și să suprataxeze miliardarii. În același timp, partidul de extremă stângă din această alianță, Franța Nesupusă, consideră că țara trebuie să ia în considerare ieșirea din NATO.