Studiu. Temperaturile din Groenlanda sunt cele mai ridicate din ultimii 1.000 de ani. Ghețarii lumii ar putea să dispară

Astfel, din noile date s-a tras concluzia că temperaturile din Groenlanda sunt cele mai ridicate din ultimii 1.000 de ani, subliniind impactul tot mai mare al schimbărilor climatice provocate de om asupra lumii naturale.

Studiul, publicat miercuri în revista științifică Nature, a constatat că, din 1995, temperaturile au crescut cu 1,5 grade Celsius peste media secolului al XX-lea. Datele arată că nucleele de gheață din Groenlanda - eșantioane prelevate din adâncurile calotelor de gheață și ale ghețarilor - s-au încălzit substanțial.

În timp ce consumul de combustibili fosili eliberează carbon în atmosferă și încălzește planeta, oamenii de știință au avertizat că guvernele nu au făcut încă schimbările necesare pentru a evita cele mai grave repercusiuni ale încălzirii globale.

În noiembrie, un raport al Organizației Națiunilor Unite a constatat că mulți dintre cei mai cunoscuți ghețari din lume ar putea dispărea până în 2050 din cauza încălzirii planetei. Dintre cei peste 18.600 de ghețari monitorizați de organizație în 50 de situri ale patrimoniului mondial, se așteaptă ca aproximativ o treime să dispară până la jumătatea secolului, informează Al Jazeera.

Citește și

Miliardarii finanțează o vânătoare masivă de comori în Groenlanda, pe măsură ce gheața dispare

Un alt studiu a constatat că se așteaptă ca două treimi din ghețarii lumii să dispară până în 2100.

Analiza carotelor de gheață din Groenlanda, care dezvăluie informații despre schimbările de temperatură pe termen lung, necesită timp. Datele din aceste carote au fost actualizate ultima dată în 1995 și anterior sugerau că Groenlanda nu se încălzește la fel de repede ca restul regiunii arctice.

Cu toate acestea, noile carote analizate, prelevate în 2011, arată o creștere bruscă în ultimii 15 ani.

Carotele de gheață sunt folosite pentru a crea un grafic care aproximează temperaturile din Groenlanda pe o perioadă de peste 1.000 de ani, din anul 1000 până în 2011.

În primii 800 de ani, temperaturile s-au răcit încet, apoi au crescut și au scăzut înainte de un vârf dramatic în anii 1990. Hoerhold a declarat că există o șansă "aproape zero" ca vârful de după 1995 să fie atribuit unui alt factor decât schimbările climatice.

Un alt set de carote de gheață a fost prelevat în 2019, dar Hoerhold a spus că acestea sunt încă în curs de studiu.

Studiul a mai arătat că se eliberează mai multă apă pe măsură ce gheața Groenlandei se topește, contribuind la creșterea nivelului mării.

"Ar trebui să fim foarte îngrijorați de încălzirea nordului Groenlandei. Pentru că acea regiune are o duzină de giganți adormiți sub forma unor ghețari largi de maree și a unui flux de gheață , a declarat Jason Box, cercetător în domeniul gheții din cadrul Institutului Meteorologic Danez.