Studiu despre sunetele scoase de un aligator care inhalează heliu, premiat cu Ig Nobel. Care sunt ceilalați câștigători

A 30-a ediţie a premiilor anuale Ig Nobel care, potrivit organizatorilor, recompensează realizări ştiinţifice care ''îi fac pe oameni să zâmbească şi apoi să reflecteze'', a fost organizată online în locul galei tradiţionale din cauza pandemiei de coronavirus.

Cercetători din Canada şi Statele Unite au câştigat premiul pentru psihologie cu metoda lor de a depista persoanele narcisiste cu ajutorul unei metode de analiză a sprâncenelor.

Premiul pentru entomologie a fost decernat unui cercetător american pentru colecţia sa de dovezi conform cărora entomologii - care studiază insectele - se tem de păianjeni.

O femelă aligator din China, aflată într-o încăpere etanşă umplută cu oxigen îmbogăţit cu heliu, a fost determinată să emită sunete neobişnuite într-un studiu realizat de oameni de ştiinţă din Austria, Suedia, Japonia, Statele Unite şi Elveţia, care au câştigat pentru acustică.

Ceremonia se desfăşoară în mod obişnuit la Universitatea Harvard, iar din 1995 a fost transmisă în direct pe internet, însă 2020 marchează primul an în care evenimentul a avut loc exclusiv online.

Organizatorii evenimentului desfăşurat în general într-o atmosferă lejeră nu au ratat ocazia unor aluzii politice.

Un premiu pentru ''educaţie medicală'' a fost acordat şefilor de stat din Brazilia, Marea Britanie, India, Mexic, Belarus, Statele Unite, Turcia, Rusia şi Turkmenistan pentru ''utilizarea pandemiei virale de COVID-19 pentru a învăţa lumea că politicienii pot avea un efect mai rapid asupra vieţii şi morţii decât oamenii de ştiinţă şi medicii''.

Toţi liderii acestor ţări au minimizat impactul pandemiei.

La ediţia din 2019, periculoasele bacterii ascunse în bani sau proprietăţile medicinale ale pizzei s-au numărat printre experimentele trăsnite recompensate cu hilarele distincţii Ig Nobel, cunoscute şi ca premiile anti-Nobel.

Contrar premiilor Nobel, câştigătorii acestor recompense nu primesc bani.

Premiile nu sunt menite să onoreze ceea ce este mai bun sau mai rău în ştiinţă, ci mai degrabă să evidenţieze cercetările care încurajează oamenii să gândească în moduri neobişnuite, fiind mai degrabă o formă de "satiră", care se desfăşoară cu puţin timp înaintea anunţării Premiilor Nobel, la Stockholm.