Statele UE au ajuns la un acord privind un plafon de preţ de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc

Măsura are ca obiectiv să reducă veniturile Rusiei în contextul războiului dezlănțuit împotriva Ucrainei. Plafonarea este complementară embargoului european asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă, care intră în vigoare luni. Autoritățile de la noi dau asigurări că asta nu va duce la un deficit de carburanți.

Prin această plafonare, Bruxelles-ul interzice companiilor europene implicate în livrarea petrolului rusesc pe cale maritimă, de exemplu transportatori și asiguratori, să-şi ofere serviciile dacă petrolul livrat depăşeşte pragul de 60 de dolari barilul. Pe de altă parte, Comisia Europeană propune amendarea companiilor cu cel puțin 5% din cifra de afaceri mondială dacă acestea încalcă sancțiunile UE împotriva Rusiei.

În prezent, în România, la pompe, un litru de benzină este aproape de pragul de șapte lei, în timp ce motorina ajunge la opt lei. Față de luna trecută, la nivel național, prețurile la benzină au scăzut cu 1,6%, iar la motorină cu aproape patru procente, potrivit monitorizării platformei peco-online.ro. Totuși, șoferii evită să mai facă drumuri inutile cu mașina.

Șofer: „Cred că cu toții reducem din deplasări, cu toții suntem mai atenți la tot ce cheltuim. Drumurile lungi, în special”.

Citește și

Presa de propagandă rusă: India salvează Rusia și Rusia salvează India, așa că Occidentul va pierde

O presiune în plus pe prețuri ar putea apărea de luni, când intră în vigoare embargoul Uniunii Europene asupra țițeiului importat din Rusia și transportat pe mare. Autoritățile din Ministerul Energiei au anunțat că nu există riscul să apară un deficit de carburanți în România, iar operatorii economici au găsit rute alternative. George Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei: „Companiile care dețin rafinării în România m-au anunțat că și-au diversificat sursele de import și nu vor avea niciun fel de probleme de aprovizionare după intrarea în vigoare a pachetului de sancțiuni, și-au modificat rețetele, importă țitei care nu sunt de proveniență rusească”.

În zona de rafinare mai sunt active Rafinăria Petrobrazi, care aparține OMV Petrom și prelucrează țitei românesc, rafinăria Petrotel deținută de Lukoil, unde este adus țiței rusesc, dar și Vega și Petromidia, care aparțin grupului Rompetrol.

Într-un răspuns pentru Știrile PRO TV, Departamentul de Comunicare și Relații Publice al Grupului KMG International a anunțat că, în primele nouă luni ale anului, cea mai mare cantităte de țiței a fost adusă din Kazahstan. De-a lungul timpului, în funcție de necesități, au fost folosite și materii prime provenite din Federația Rusă, Irak, Azerbaidjan, Nigeria sau Libia.

Potrivit datelor Ministerului Energie, importurile de petrol și produse petroliere în primele nouă luni din 2022 au fost de aproape nouă mii de tone (8.817,4 mii tone), din care au fost importate peste șase mii de tone (6.469,2 mii tone) de țiței, respectiv două mii tone ( 2.348,2 mii tone) de produse petroliere. Sursele de aprovizionare pentru aceste produse au venit din Kazakhstan, peste 50%, dar și Federația Rusă care acoperea 34% din necesar. Restul țițeiului a provenit din Iraq, Azerbaidjan, sau Tunisia.

Claudiu Cazacu, specialist: „Constatăm că există o tendință de creștere a importurilor, de exemplu, dacă ne uităm la motorină, procentual, cele din Rusia erau din locul 1, încet cu încet au început Statele Arabe, SUA, și a crescut considerabil aprovizionarea din alte surse”.

Oricum, fluxurile de petrol rusesc către Uniunea Europeană vor continua să curgă prin conducte. Pe de altă parte, rămâne de văzut în ce măsură Rusia va putea să direcționeze petrolul spre India, Turcia sau China.

Adrian Mitroi, analist economic: „China este un jucător și nu mai are certitudinea economică, vom vedea o presiune mult mai mică pe cererea de țitei dinspre China, economia mondială va fi în scădere”.

În Europa, Bulgaria a fost scutită de embargoul Uniunii Europene asupra petrolului rusesc, până la sfârșitul anului 2024.