Scandalul submarinelor de 56 de miliarde. Franța e revoltată: o "minciună" şi o "criză gravă"

El a denunţat o "minciună (...), o duplicitate (... ), o pierdere majoră a încrederii" şi "un dispreţ" din partea aliaţilor Franţei, notează AFP, potrivit Agerpres.

Întrebat la jurnalul televizat al postului public France 2, Jean-Yves Le Drian a justificat rechemarea ambasadorilor francezi la Canberra şi Washington prin faptul că există "o criză gravă între noi".

Această măsură, prima din istoria relaţiilor dintre Paris şi Washington, "este foarte simbolică. A fost minciună, a fost duplicitate, a fost o pierdere majoră a încrederii, a fost dispreţ, deci aşa nu merge între noi", a declarat el.

"Am rechemat ambasadorii pentru a încerca să înţelegem şi pentru a le arăta fostelor ţări partenere că avem o nemulţumire foarte puternică, că există cu adevărat o criză gravă între noi", a spus ministrul de externe.

Rechemarea ambasadorului francez la Londra a fost, în schimb, considerată inutilă: "Cunoaştem oportunismul lor permanent", a spus el ironic la câteva luni după Brexit. "Marea Britanie în această afacere este un fel de a cincea roată la căruţă", a adăugat Jean-Yves Le Drian.

De la ce a pornit ”scandalul submarinelor”  

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat miercuri un parteneriat strategic, pentru a contracara China, sub numele de AUKUS, care prevede și furnizarea de submarine americane cu propulsie nucleară pentru Canberra care i-a scos efectiv pe francezi din joc.

În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 90 de miliarde de dolari australieni (56 miliarde de euro) pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent "contractul secolului" din cauza valorii şi importanţei sale strategice.

Parteneriatul SUA-Australia-Marea Britanie a provocat furia Franţei, care a pierdut astfel contractul de 56 miliarde de euro.

Vineri, Parisul şi-a rechemat ambasadorii de la Washington şi Canberra, o decizie fără precedent vizavi de doi aliaţi istorici.

Pe de altă parte, ministrul de externe al Franței a mai apreciat că criza va cântări asupra definirii noului concept strategic al NATO, fără a evoca, totuşi, o retragere din Alianţa Nord-Atlantică.

"NATO a iniţiat o reflecţie, la solicitarea preşedintelui Franţei, asupra fundamentelor sale. La următorul summit NATO de la Madrid va fi prezentat noul concept strategic. Evident, ceea ce tocmai s-a întâmplat va avea legătură cu această definire", a spus Jean-Yves Le Drian.

"În acelaşi timp, Europa trebuie să se doteze cu busola sa strategică şi va fi sub responsabilitatea Franţei în prima jumătate a anului 2022", a adăugat el, referindu-se la preşedinţia franceză a Uniunii Europene cu începere de la 1 ianuarie.

După retragerea brutală a americanilor din Afganistan, fără consultarea aliaţilor lor, şi acest dosar al submarinelor, "dacă europenii nu simt că, pentru a rămâne în istorie, trebuie să se unească şi să-şi apere împreună propriile interese, atunci soarta lor va fi complet diferită", a subliniat Jean-Yves Le Drian.

Australia respinge acuzaţiile Franței de duplicitate  

Premierul australian Scott Morrison a replicat duminică la acuzaţiile Franţei în sensul că guvernul său a minţit în legătură cu intenţia de a anula un contract privind achiziţia de submarine franceze, afirmând că şi-a exprimat preocupările legate de acest subiect "cu câteva luni în urmă", relatează AFP.

"Consider că (francezii) aveau toate motivele să ştie că noi avem rezerve profunde şi serioase în ce priveşte capacitatea submarinelor din clasa Attack de a răspunde intereselor noastre strategice şi le-am indicat clar că vom lua o decizie pe baza interesului nostru strategic naţional", a declarat Morrison într-o conferinţă de presă la Sydney.

"Nu regret decizia de a pune pe primul loc interesul naţional al Australiei, nu o voi regreta niciodată", a subliniat el, adăugând că ar fi fost o "neglijenţă" să nu ţină cont de sfaturile serviciilor australiene de informaţii şi apărare.

Şefa diplomaţiei britanice ia apărarea pactului de securitate cu SUA şi Australia

 

Noul ministru de externe britanic Liz Truss - marea câştigătoare a recentei remanieri a guvernului de la Londra - a pledat în favoarea controversatului pact de securitate încheiat de Marea Britanie cu SUA şi Australia, într-un articol publicat în The Sunday Telegraph, citat de dpa.

Noua şefă a diplomaţiei britanice nu menţionează acest diferend cu Franţa, dar subliniază că acordul britanico-australiano-american, văzut ca o contrapondere la creşterea puterii militare chineze, vine să ilustreze angajamentul Londrei faţă de regiunea Indo-Pacific.

Truss asigură că Marea Britanie va fi întotdeauna o "susţinătoare de neînduplecat" a libertăţii şi a liberei iniţiative în lume, "însă libertăţile trebuie apărate". "De aceea ne construim în acelaşi timp legături puternice de securitate în întreaga lume", explică ea.

Noul parteneriat demonstrează "hotărârea de neclintit" a celor trei de a-şi "apăra interesele şi a răspunde la practici incorecte şi gesturi rău-intenţionate", mai scrie ministrul de externe britanic.