Statele UE, divizate de legislația europeană privind violența împotriva femeilor. Care este „mărul discordiei”

Însă textul final nu a fost suficient de cuprinzător în ceea ce priveşte un element-cheie: includerea unei definiţii comune a violului.

În ciuda eforturilor legislative, violenţa împotriva femeilor şi violenţa domestică persistă pe întreg continentul european, relatează platforma media European Newsroom (enr) în articolul de fond publicat miercuri.

După luni de negocieri intense, UE a ajuns la un acord cu privire la actul său legislativ de combatere a violenţei împotriva femeilor şi fetelor, o directivă cuprinzătoare care urmăreşte să armonizeze definiţiile juridice şi pedepsele minime cu închisoarea pentru infractori pe întreg teritoriul UE.

Legea urmăreşte să protejeze femeile din cele 27 de state membre ale UE împotriva violenţei bazate pe gen, a căsătoriilor forţate, a mutilării genitale feminine şi a hărţuirii online. Textul incriminează hărţuirea şi incitarea la ură sau la violenţă, în mediul online, în întreaga Uniune.

Comisia Europeană a propus pentru prima dată această legislaţie majoră la 8 martie 2022, pentru a marca Ziua Internaţională a Femeii.

Cu toate acestea, cel mai recent acord nu include o definiţie comună a violului, care s-a dovedit a fi cel mai controversat punct al negocierilor.

Negociatorii şefi ai Parlamentului European pentru acest dosar, eurodeputata suedeză Evin Incir (S&D) şi eurodeputata irlandeză Frances Fitzgerald (PPE), nu şi-au ascuns dezamăgirea în timpul unei conferinţe de presă la Strasbourg şi au sperat că directiva va deveni "începutul, nu sfârşitul" legislaţiei pentru combaterea violenţei împotriva femeilor în UE.

Negocieri marcate de disputa privind definirea violului

Măsura de a include o definiţie comună a violului, solicitată de mulţi, a fost blocată de mai multe ţări UE, în frunte cu Franţa, Germania, Austria şi Ţările de Jos. Acestea au invocat motive tehnico-juridice privind modul de adoptare a propunerii, argumentând că violul nu este o "infracţiune europeană". Alte ţări tradiţional conservatoare, precum Polonia, Ungaria, Malta, Republica Cehă, Estonia, Bulgaria şi Slovacia, au adoptat aceeaşi poziţie.

Parlamentul European şi cel puţin o duzină de ţări UE, printre care Belgia, Grecia, Italia şi Spania, au dorit să includă o definiţie a violului bazată pe absenţa consimţământului explicit. Patru eurodeputaţi spanioli au făcut parte din echipa de negociere a Parlamentului European, iar trei dintre ei au fost vocali în legătură cu necesitatea de a aduce legislaţia europeană la nivelul standardelor din ţări precum Spania.

Statele care se opun definirii violului în text au argumentat că UE nu are competenţe în această privinţă. Criticii definiţiei violului au susţinut că nu există un temei juridic pentru o astfel de reglementare standardizată în dreptul european. Prin urmare, articolul în cauză nu a fost inclus în lege. Germania şi Franţa au considerat că riscul includerii unei definiţii este că aceasta ar putea fi anulată de o instanţă a UE în urma unei contestaţii juridice.

Reticenţa de a conveni asupra unei definiţii a violului a stârnit controverse în Franţa, unde preşedintele Emmanuel Macron a declarat că abordarea violenţei împotriva femeilor va fi o prioritate a celui de-al doilea mandat al său. Macron a stârnit deja critici după ce a apărat prezumţia de nevinovăţie pentru actorul francez Gerard Depardieu, acuzat de viol şi hărţuire sexuală.

Deşi textul nu conţine o definiţie a violului, statele membre vor avea ca obiectiv creşterea gradului de conştientizare a faptului că sexul fără consimţământ este considerat o infracţiune penală, a precizat Parlamentul European într-un comunicat. Comisia Europeană va trebui să raporteze la fiecare cinci ani dacă este necesară actualizarea normelor, a adăugat acesta.

Convenţia de la Istanbul

Vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, declarat pentru agenţia cehă de ştiri CTK că directiva înlocuieşte într-un fel Convenţia de la Istanbul.

„Nu am avut niciodată o astfel de directivă privind violenţa împotriva femeilor. Este, de asemenea, o reacţie la faptul că nu toate ţările UE au ratificat Convenţia de la Istanbul, pe care am contat ani de zile că va fi o garanţie împotriva violenţei care vizează femeile şi împotriva violenţei domestice", a spus Vera Jourova.

Ea a declarat că nu înţelege de ce Republica Cehă nu a ratificat Convenţia. "Îmi pare rău. Cred că alarmiştii şi dezinformatorii au învins bunul simţ", a spus ea, adăugând că Republica Cehă s-a alăturat astfel grupului de ţări "în care biserica are o influenţă uriaşă şi ar dori să readucă viaţa în secolul al XIX-lea".

Convenţia de la Istanbul recunoaşte violenţa împotriva femeilor ca fiind o încălcare a drepturilor omului şi o formă de discriminare împotriva femeilor, angajând ţara care a ratificat-o să ia măsuri legislative şi de altă natură pentru a asigura un cadru juridic, instituţional şi organizaţional pentru prevenirea violenţei împotriva femeilor, protejarea victimelor şi pedepsirea autorilor.

Alte ţări care nu au ratificat Convenţia de la Istanbul sunt Bulgaria, Ungaria, Letonia, Lituania şi Slovacia. Pentru a pune lucrurile în perspectivă, Bosnia şi Herţegovina, care nu este membră a UE, a ratificat deja Convenţia de la Istanbul în 2013. În consecinţă, violenţa bazată pe gen ar trebui să fie pedepsită prin lege în această ţară.

În întreaga Europă, violenţa împotriva femeilor persistă

În pofida promisiunilor de a pune în aplicare Convenţia de la Istanbul, Bosnia şi Herţegovina a fost zguduită de asasinatele tot mai frecvente de femei în ultimul an. În urma celei mai recente crime din nordul ţării, mii de cetăţeni au organizat un marş de protest paşnic şi a fost declarată o zi de doliu. Cu toate acestea, cea mai proeminentă revoltă din partea publicului a fost stârnită de o triplă crimă în luna august, când autorul şi-a ucis soţia într-o transmisiune în direct pe reţelele de socializare şi, într-o altă înregistrare video, a afirmat că a mai ucis şi alte două persoane.

În restul Europei, violenţa împotriva femeilor şi violenţa domestică rămân, de asemenea, probleme persistente.

„Este o problemă sistemică, cu rădăcini adânci în structurile sociale şi, în multe cazuri, reflectă eşecul sistemului de protecţie care ar trebui să asigure securitatea şi integritatea a jumătate din populaţia ţării", a declarat Raisa Enachi, preşedinta Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi din Camera Deputaţilor din România.

Potrivit celor mai recente date ale Oficiului Naţional de Statistică din Slovenia, femeile sunt de trei ori mai susceptibile de a fi victime ale violenţei într-o relaţie intimă decât bărbaţii. De asemenea, femeile au o probabilitate mai mare de a fi victime ale unor forme grave de violenţă. Poliţia slovenă se ocupă anual de puţin peste 1 000 de cazuri de infracţiuni cu elemente de violenţă domestică. Mai mult de 90 la sută dintre agresori sunt bărbaţi, iar victimele sunt predominant femei şi copii, potrivit Asociaţiei de asistenţă telefonică SOS hotline pentru femei şi copii victime ale violenţei.

Şeful reprezentanţei Comisiei Europene la Sofia, Boiko Blagoev, a citat date Eurostat, potrivit cărora 21 la sută dintre femeile din Bulgaria care au avut vreodată o relaţie au fost victime ale violenţei din partea partenerului intim în timpul vieţii adulte. Vicepremierul Maria Gabriel a declarat în ianuarie că peste 20 de femei au fost ucise de bărbaţi în Bulgaria în 2023. Numărul cazurilor înregistrate de violenţă domestică a fost de aproape 1.400, a adăugat ea.

În luna septembrie anul trecut, guvernul bulgar a decis să o numească pe Gabriel în fruntea Consiliului naţional pentru prevenirea şi protecţia împotriva violenţei domestice, ai cărui membri au fost desemnaţi de guvern la 7 februarie 2024. Consiliul include miniştri, reprezentanţi ai agenţiilor guvernamentale şi ai ONG-urilor şi se concentrează pe punerea în aplicare a politicii de stat de combatere a violenţei domestice.

Pentru ca directiva UE privind violenţa împotriva femeilor să intre în vigoare, mai trebuie să fie aprobată de miniştrii statelor membre şi adoptată de plenul Parlamentului European, dar se aşteaptă ca aceasta să treacă fără probleme. Vicepreşedinta Comisiei Vera Jourova se aşteaptă ca directiva să fie adoptată definitiv până la sfârşitul lunii aprilie.