Săptămâna de lucru de 4 zile în Europa. Scrisoarea trimisă de sindicaliști liderilor din UE
Scrisoarea a fost trimisă premierului britanic Boris Johnson, cancelarului german Angela Merkel, premierului spaniol Pedro Sanchez şi altor lideri europeni.
Scrisoarea, care a subliniat situațiile în care lucrătorii au acceptat un program mai scurt ca să salveze locuri de muncă, dar și „oportunitatea” de a regândi modelele de lucru actuale și de reducere a consumului de energie - ceea ce ar ajuta la combaterea crizei climatice.
"De-a lungul istoriei, programul de lucru mai scurt a fost folosit în perioadele de criză și recesiune economică ca o modalitate de partajare echitabilă a muncii. Pentru progresul civilizaţiei, a sosit momentul de a profita de această oportunitate şi a merge către săptămâna redusă de lucru”, se arată în scrisoare.
Documentul a fost semnat, printre alții, de Katja Kipping, președinta partidului Die Linke din Germania; Íñigo Errejón, deputat al partidului spaniol Más País, Caroline Lucas deputată a partidului verde din Marea Britanie și Len McCluskey, secretar general al sindicatului Unite the Union.
Propunerile de instituire a unei săptămâni de patru zile au atras un interes tot mai mare în ultimii ani datorită unui număr mic, dar în creștere, de companii care susţin că această măsură a dus la creşterea productivităţii, dar şi la o mai bună sănătate mintală a angajaţilor.
Cu toate acestea, există unele grupuri de business și politicieni de centru-dreapta care se opun acestei idei. Confederația Industriei Britanice, cel mai mare grup de lobby pentru businessul britanic, argumenta în 2019 că oficializarea unei săptămâni de lucru de patru zile ar fi „un pas în direcţia greşită”. Unii economişti de centru dreapta cred că munca mai puţină ar afecta nivelurile de trai.
Grupurile care susțin introducerea unei săptămâni de lucru de patru zile subliniază faptul că numărul orelor lucrate, în medie, nu s-au redus semnificativ în ultimii 40 de ani, în ciuda tehnologizării.