Rușii au arestat un al nouălea suspect în cazul atentatului de la Moscova. Cine este și de ce a fost acuzat

Cu exact o săptămână în urmă, indivizi înarmaţi au deschis focul la Crocus City Hall, o sală de concerte dintr-o suburbie a Moscovei, înainte de a incendia clădirea.

Autorităţile ruse au anunţat miercuri un bilanţ de 143 de morţi, iar ministrul rus al sănătăţii, Mihail Muraşko, a declarat vineri că o altă persoane a decedat la spital. Zeci de răniţi sunt în continuare spitalizaţi.

Patru presupuşi atacatori au fost de atunci arestaţi, precum şi mai mulţi suspecţi acuzaţi că i-au ajutat.

Un al nouălea suspect, Nazrimad Lutfulloi, a fost arestat şi plasat în arest preventiv până cel puţin pe 22 mai, a anunţat serviciul de presă al unui tribunal din Moscova.

El este originar din Tadjikistan, fostă republică sovietică din Asia Centrală, la fel ca presupuşii autori ai atacului.

Autorităţile ruse nu au precizat deocamdată pentru ce fapte îl acuză.

Atentatul este unul dintre cele mai sângeroase din ultimii 20 de ani în Rusia şi cel mai grav revendicat de către gruparea jihadistă Statul Islamic pe teritoriul european.

Statul Islamic a confirmat vineri arestarea a patru dintre membrii săi, pe care i-a identificat ca fiind autorii atacului.

În pofida acestei revendicări jihadiste clare, autorităţile ruse persistă în a face legătură cu Ucraina, ţară împotriva căreia Rusia duce un război de peste doi ani.

Anchetatorii au declarat vineri că presupuşii atacatori au mărturisit că atacul a fost coordonat "de un bărbat sub pseudonim prin intermediul unor mesaje vocale pe aplicaţia de mesagerie Telegram".

"La indicaţiile coordonatorului, teroriştii s-au îndreptat cu maşina, după comiterea crimei, spre frontiera ruso-ucraineană, cu scopul de a o traversa şi de a ajunge la Kiev pentru a primi recompensa ce le-a fost promisă", a declarat Comitetul de Anchetă rus, organismul însărcinat cu principalele dosare penale în Rusia.

Acesta afirmase joi că autorii atentatului ar fi avut "legături cu naţionalişti ucraineni" şi că ar fi primit "importante" sume de bani provenind din Ucraina.

Preşedintele Vladimir Putin a declarat la rândul său că presupuşii atacatorii ar fi încercat să fugă în Ucraina în momentul arestării lor.

Directorul Serviciului Federal de Securitate (FSB, ex-KGB), Aleksandr Bortnikov, a acuzat serviciile secrete ucrainene şi occidentale de a fi "facilitat" atacul.

Ucraina dezminte categoric orice fel de implicare în acest atentat, notează AFP.