Rusia răspunde la acuzaţiile privind atacuri asupra unor şcoli româneşti. "Minciuni neo-naziste"

Comunicatul publicat luni vine ca reacţie la ştirea potrivit căreia serviciile din Rusia ar fi planificat incendierea a două școli cu predare în limba română din Cernăuți, conform unor informaţii ale Serviciului de Securitate ucrainean, SBU. Ar fi fost vorba despre eforturi intensificate ale serviciilor ruseşti speciale de destabilizare în Ucraina şi discreditare a ţării în ochii comunităţii mondiale. Conform centrului de presă al SBU, numai în februarie au existat 12 astfel de provocări.

Ambasada Rusiei a reacţionat luni prin următorul comunicat, descris drept un comentariu:

"Ambasada Federației Ruse remarcă cu regret că mai multe surse din mass-media din România cu ușurință au cules și au reprodus în masă o ştirea falsă, lansată de așa-zisul Serviciu de securitate al Ucrainei (SBU), care, după cum știe bine toată lumea, are mai mult de 10 de ani de când este o instituție controlată de către CIA în această țară. În mod evident, confruntându-se cu un deficit de idei noi, urmaşii neo-naziști de-a lui Bandera din Kiev au recurs din nou la minciuni provocatoare despre presupusul plan, urzit de servicii ruse speciale pentru a arunca în aer crucișătorul „Ucraina“, demult lăsat imobilizat pe chei și ruginit, pentru a organiza atacuri asupra „Societății Culturii Maghiare din Transcarpatia“, și, totodată, să și incendieze vreo două școli cu predare în limba română din regiunea Cernăuți. Chiar și Ministerul român de Externe nu a rămas deoparte și și-a exprimat "îngrijorarea cu privire la"...

Obiectivele organizatorilor acestei provocări sunt evidente. Regimul de la Kiev, cel ce suferă de „mania grandorii naționale“ ar dori să distragă atenția vecinilor săi de la acea politică de ucrainizare forțată, pe care o urmărește în mod constant, și care s-a manifestat cel mai viu prin adoptarea „Legii Educației“ cu caracter discriminatoriu. Prevederile acestui document încalcă în mod deschis drepturile omului ale numeroaselor minorități naționale din Ucraina, lipsindu-i pe copiii acestora de dreptul la educație în limba lor maternă, cu scopul de a schimba și însăși identitatea culturală în general.

Citește și

Avocat, ginerele unui oligarh rus, pus sub acuzare în dosarul Rusia - Trump

Nu este deloc de prisos să fie constatat, în acest context, că acel Kiev care „aspiră pentru Europa“, a ignorat cu mult succes comentariile Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, care a menționat necesitatea unei ajustări majore ale legii menționate anterior. Actuala provocare din partea SBU vizează, printre altele, și prezentarea Rusiei drept inamicul comun, pentru a obține de la București, Budapesta și Varșovia un refuz de a contracara împreună încălcarea masivă a drepturilor compatrioților lor în Ucraina, precum și pentru a-i convinge că pe acestă temă nici nu este necesar să-și readucă aminte de discriminarea limbii ruse, pe care o vorbește cea mai mare "minoritate națională" a țării.

Comportamentul autorităților ucrainene din ziua de astăzi, contribuind la diseminarea naționalismul radical în țară, cel care se exprimă din ce in ce mai des în forme de criminalitate și de vandalism, este bine descris de proverbul românesc «Hoțul strigă: hoțu!». Astfel, moștenitorii ideologici ai incendiatorilor Reichstag-ului au ca scop să distragă atenția opiniei publice din capitalele europene de la cele două atacuri barbare care au fost organizate pe 17 și 18 februarie asupra Centrul Rus de Știință și Cultură din Kiev, de la pogromurile sucursalelor băncilor rusești sau unor bănci care doar s-au părut cuiva rusești, pogromuri ce au devenit un fenomen obișnuit, fără să mai vorbim despre "mass-media eterodoxe" etc. Mai mult, se creează impresia că, la Kiev, astfel de acțiuni sunt deja considerate corespunzând „valorilor europene“, cu o miză pe toleranță maximă a Occidentului, deoarece aceste acțiuni sunt îndreptate împotriva Rusiei și a rușilor.

Aceste născociri ordinare ciudate ale neo-naziștilor ucraineni, care beneficiază de un sprijin larg de la Washington, ar fi, posibil, de ignorat, fiind complet lipsite de originalitate. Totuși, Ambasada nu poate să nu sublinieze cu regret că astfel de provocări sunt destinate în primul rând pentru a intoxica la maxim atmosfera relațiilor României, Ungariei, Poloniei și a Uniunii Europene în ansamblu, cu Rusia, și pentru a submina perspectivele de normalizare pragmatică a relațiilor interstatale și de detensionare politico-militară și în cadrul casei noastre europene comune."