Rusia închide şcolile din Belgorod în urma unor atacuri. Kremlinul depune eforturi de aproape doi ani să ascundă războiul
Kremlinul depune eforturi de aproape doi ani să ascundă populaţiei realitatea războiului, însă atacul de la Belgorod, la 30 decembrie, a arătat că teritoriul rus şi civilii ruşi pot fi antrenaţi în război.
Acesta este cel mai sângeros bilanţ înregistrat de Rusia de la 24 februarie 2022, când a invadat Ucraina - 25 de morţi şi 100 de răniţi în acest oraş cu 335.000 de locuitori, situat la 50 de kilometri de frontiera cu Ucraina.
Oraşul a fost atacat la o zi după un bombardament masiv al oraşelor ucrainene, soldat cu 55 de morţi, la mai puţin de 32 de kilometri de Kiev, cel mai sâgeors bilanţ al capitalei ucrainene de la începutul războiului.
Joi, în urma unor noi atacuri de miercuri, autorităţile regionale din Belgorod au fost nevoite să prelungească vacanţa şcolară în şcolile muncipalităţii şi în localităţile din jur.
”Raportez deciziile luate (în urma unei reuniuni a oficialilor): prelungirea vacanţei şcolare de la 9 la 19 ianuarie”, anunţă pe Telegram guvernatorul Viaceslav Gladkov.
În colegiile tehnice şi universităţile situate în localităţile vizate de această măsură, ”este recomandat să se organizeze sesiuni la distanţă. În cazul în care este necesar, prelungiţi vacanţa”, îndeamnă el.
Gladkov nu precizează motivul acestei decizii de urgenţă, însă regiunea sa pare deosebit de ţintită în represalii ucrainene în urma bombardamentelor ruseşti.
ATACURI CA RĂSPUNS
În afara atacului sângeros de la 30 decembrie, Belgorodul a fost vizat marţi, în urma unor atacuri ruseşti la Kiev şi Harkov, soldate cu şase morţi, de patru valuri succesive de rachete ucrainene, care s-au soldat cu un mort şi 11 răniţi.
Kievul nu a spus nimic despre aceste bombardamente ale teritoriului rus, însă ele par să facă parte dintr-o nouă tactică - să răspundă unor atacuri vizând oraşe ucrainene cu atacuri împotriva unor oraşe ruseşti.
Această escaladare intervine în contextul în care frontul a încremenit de peste un an, în pofida faptului că Rusia deţine în prezent iniţiativa pe câmpul de luptă, în urma eşecului contraofensivei ucrainene din vara lui 2023.
Armata rusă şi-a intensificat tirurile de rachetă şi lansările de drone explozive, potrivit unor experţi intervievaţi de AFP, cu scopul de a testa şi de a satura apărarea antiaeriană ucraineană şi de a epuiza stocurile acesteia de muniţie din Occident.
Această tactivă îngrijorează Statul Major ucrainean, iar un oficial de rang înalt din cadrul acestuia a dezvăluit AFP că apărarea antiaeriană mobilă mai are de-acum suficientă muniţie doar pentru a face faţă ”câtorva” noi atacuri ruseşti de amploare.
Acest oficial, preşedintele Volodimir Zelenski şi garda sa apropiată au cerut aliaţilor lor din Occident ”mai multă” muniţie şi alte sisteme moderne capabile să riposteze armatei ruse.
O reuniune a Comitetului NATO-Ucraina urmează să se desfăşoară cu privire la acest subiect la 17 ianuarie, la Bruxelles, la cererea Kievului.
Joi, trei civili au fost ucişi într-un bombardament rusesc în regiunile ucrainene Kirovograd (centru), Herson (sud) şi Doneţk (est). O persoană a fost ucisă la Doneţk miercuri.â
NUNTĂ
Aceste intensificări ale ostilităţilor în ultimele zile nu au împiedicat însă ca cel mai important schimb de prizonieri între Kiev şi Moscova să aibă loc miercuri, primul din august 2023.
Peste 230 de militari de fiecare parte au fost eliberaţi, iar joi o femeie medic militar ucraineancă, eliberată miercuri, i-a spus ”da” logodnicului său, care a cerut-o în căsătorie.
Amândoi au luptat la Mariupol, în timpul asediului teribil al acestui oraş din sud-estul Ucrainei, în primăvara lui 2022.
Ei (...) au îndurat calvarul captivităţii şi o lungă despărţire, însă inimile lor n-au încetat niciodată să bată la unison”, a salutat Serghii Volînski, zis ”Volîna”, un celebru comandant ucrainean, despre Galîna Fedîşîn şi Mîkola Grîţeniak.
Pe plan economic, Ucraina umrează să să înfrunte un nou blocaj al principalelor patru puncte de trecere a frontierei spre Polonia, o ţară aliată Kievului, dar ai cărei agricultori cer de mai multe luni sfârşitul scutirii de la permise de muncă în Uniunea Euroepană (UE) de care beneficiază agricultorii ucraineni.